Preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor, Viorel Ene, a spus, în intervenţia sa la dezbaterea de la Ministerul Justiţiei, că modificările din justiţie nu trebuie să fie făcute prin OUG, ci prin dezbatere în Parlament, arătând că dacă acesta vor fi promovate prin OUG, "în trei zile venim aici şi protestăm să arătăm ce face PSD”. Viorel Ene a precizat că, după foarte mult timp, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru că a organizat o represiune, iar acum Ministerul Justiţiei vine cu aceste modificări din justiţie care l-ar putea ajuta.
"Vedem, după foarte mult timp, că Ion Iliescu este pus sub acuzare. Şi dumnenavoastră ce faceţi? N-a omorât pe nimeni, nu a violat pe nimeni, doar a organizat o represiune. Nu suntem de acord cu aceste ordonanţe. Dezbateţi în Parlament aceste proiecte. În trei zile venim aici şi protestăm, să arătăm ce face PSD”, a spus Viorel Ene.
Jurnaliştii Liviu Avram, de la Adevărul, şi Ioana Ene Dogioiu, de la Ziare.com, au avut fiecare cât o intervenţie în cadrul dezbaterilor de la Ministerul Justiţiei, ambii criticând intenţia ministrului şi atrăgând atenţia asupra faptului că, practic, abuzul în servciu şi conflictul de interese sunt dezincriminate.
”Prin aceste două iniţiative reconfiguraţi politica penală a statului în ceea ce priveşte câteva infracţiuni. Abuzul în serviciu e graţiat, potrivit proiectului de ordonanţă. Impuneţi mai multe condiţii: plângerea prealabilă, un cuantum al prejudiciului şi scăderea pedepselor. În nota de fundamentare nu explicaţi de ce. Infracţiune de abuz în serviciu e practic dezincriminată, nu mai există nici conflict de interese. Se poate modifica politica penală a statului prin ordonanţă de urgenţă?”, l-a întrebat jurnalistul Liviu Avram pe ministrul Justiţiei.
Florin Iordache i-a replicat jurnalistului că în urma dezbaterii publice, Guvernul va lua o decizie asupra formei în care vor fi adoptate măsurile prevăzute în ordonanţele de urgenţă: proiect de lege sau angajarea răspunderii executivului în faţa Parlamentului.
”Ordonanţa de urgenţă are efect de amnistie, are efect de ghilotină. O daţi, stă în vigoare câteva zile, Parlamentul o respinge, dar ea îşi face efectele. Vi se pare firesc să modificaţi politica penală a statului dumneavoastră împreună cu consiliera dumneavoastră?”, a mai atras atenţia jurnalistul Liviu Avram.
La rândul său, jurnalista Ioana Ene Dogioiu i-a pus o serie de întrebări ministrului Justiţiei: dacă există o statistică a faptelor care vor fi graţiate şi de ce doreşte dezincriminarea abuzului în serviciu.
”Depăşiţi limitele impuse de Curtea Constituţională în ceea ce priveşte abuzul în serviciu”, i-a atras jurnalista atenţia ministrului. ”Abuzul în serviciu îl dezincriminaţi, faceţi o dublă condiţionare: funcţionarul să fie într-o anumită relaţie cu cel păgubit şi denunţul să fie făcut într-o anumită perioadă”, a adăugat Ioana Ene Dogioiu.
Avocatul Gabriel Tarcea a spus că, după 1989, securitatea a făcut zeci de mii de dosare şi a fost „mână în mână cu DNA şi DIICOT”.
"Lagăre de concentrare sunt în penitenciare. (…) În Italia, li se dau opt euro pe zi (deţinuţilor, n.r.) dacă sunt mai mulţi de trei în cameră. Graţierea este un act umanitar în România. Încălecaţi-i!”, a arătat avocatul.
Avocatul Cornelia Lalu, care a arătat că vorbeşte în calitate de „cetăţean revoltat”, a spus că cele două proiecte de OUG nu sunt oportune.
"Nu aveţi o statistică a deţinuţilor, cu pedepsele şi vârstele acestora. Majoritatea celor condamnaţi sunt în concurs de infracţiuni. Ce facem cu cei care nu au început executarea pedepselor şi care se sustrag urmăririi penale? Se aplică şi acestora? Cu referire la plata despăgubirilor. Ce facem dacă după un an cei liberaţi nu mai sunt de găsit? Cum recuperaţi prejudiciul?”, a spus aceasta.
Într-o altă intervenţie, o persoană a arătat că este împotriva celor două OUG, care nu au fost dezbătute corespunzător: „Care sunt infracţiunile care se graţiază? Ca să văd dacă mă mai simt în siguranţă pe stradă. Care sunt planurile pentru cei puşi în libertate? Sunt programe de calificare, unde să se angajeze? Am putea să-i condiţionăm să presteze acele munci pentru care nu avem oameni. (…) Trebuie luate în calcul toate denunţurile. (…) Să se excludă scoaterea oamenilor din închisoare pe baza scrierilor de cărţi”.
Adrian Petre Danciu, un alt participant la dezbatere, care s-a autodefinit drept ”un cetăţean indignat”, a spus în cadrul intervenţiei că adoptarea prin OUG a unor măsuri de graţiere a pedepselor este ”absolut inoportună şi duce la subminarea Justiţiei”.
”Adoptarea sub forma ordonanţelor de urgenţă a unor măsuri care să reglementaeze modalitatea de graţiere a pedepselor este absolut inoportună şi duce la subminarea Justiţiei ca serviciu public, precum şi dizolvarea încrederii în munca instanţelor de judecată şi a celorlalte autorităţi participante la activitatea de înfăptuire a justiţiei”, a arătat Adrian Petre Danciu.
El a atras atenţia că pe rolul instanţelor de judecată din România se găsesc mai mult de trei milioane de dosare, altele decât cele penale, cu implicaţii sociale şi economice de o importanţă mult mai mare decât cele care îi privesc pe cei 25 – 30 de mii de deţinuţi cărora li s-a administrat deja serviciul de justiţie prin hotărâri definitive.
”Condiţiile din penitenciare pot fi ameliorate printr-un management mai eficient, folosind resursele materiale şi umane la capacitatea maximă, iar muncă celor cazaţi în spaţiile de detenţie trebuie să fie parte a soluţiei”, a mai spus ”cetăţeanul indignat”.
De altă părere a fost preşedintele Asociaţiei Haiducilor, care a arătat că cei 2.000 de membri ai organizaţiei sunt de acord cu proiectele de OUG privind graţierea şi modificarea codurilor penale, deoarece "s-au săvârşit abuzuri din partea procuroriilor şi a judecătorilor”.
"Ştiu că cele două coduri au fost lovite de nulitate datorită deciziilor Curţii Constituţionale. Susţin şi graţierea, având în vedere faptul că foarte multe persoane sunt încarcerate pe baza unor articole din Codul penal care au fost declarate neconstituţionale. Ce facem cu acei oameni? Ei au condamnări definitive”, a spus acesta.
Peste o sută de persoane participă la dezbaterea publică a proiectelor de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, spunând în deschiderea dezbaterii că de graţiere nu vor beneficia violatorii, criminalii, recidivişitii şi cei acuzaţi de fapte de corupţie.
Dezbaterea publică de la Ministerul Justiţiei a început la ora 10.00, alături de ministrul Justiţiei fiind directorul Administraţiei Naţionale a Penitenicarelor şi secretari de stat din MJ.
Dezbaterea are loc la o zi după ce peste 40.000 de oameni au manifestat în Bucureşti împotriva celor două proiecte. Manifestaţii la care au participat, în total, peste 30.000 de oameni au avut loc, duminică, şi în Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Timişoara, dar şi în diaspora. Manifestaţii la care au participat, în total, peste 30.000 de oameni au avut loc, duminică, şi la Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Alba Iulia, dar şi în diaspora.
Proteste au avut loc şi duminică trecută, atât în Capitală, cât şi în mai multe oraşe din ţară.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă promovat de Ministerul Justiţiei prevede graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani precum şi jumătate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au în întreţinere copii sub cinci ani, a celor cu vârste de peste 60 de ani şi a celor cu boli incurabile în faze terminale. Prevederile nu se aplică recidiviştilor, nici celor care s-au sustras executării pedepsei şi nici celor care comit infracţiuni după data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede că OUG intră în vigoare în 18 februarie 2017.
Proiectul de OUG care modifică prevederi din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală ia în calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, reducând de la 7 la 3 ani de detenţie nivelul maxim al pedepsei şi eliminând sancţiunea cu interdicţia privind ocuparea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte conflictul de interese, printre cei menţionaţi că beneficiari ai folosului patrimonial de pe urmă faptei comise de funcţionarul public nu se vor mai regăsi şi cei cu care acesta a avut raporturi de muncă în ultimii cinci ani. Denunţurile vor fi valabile doar dacă sunt făcute în termen de şase luni de la data comiterii faptei reclamate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
