Ionuţ Vulpescu, propus pentru portofoliul Cultură şi Identitate Naţională, a primit, miercuri, avizul comisiilor de cultură reunite ale Parlamentului, cu 17 voturi ”pentru”, 5 ”împotrivă” şi 2 ”abţineri”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Senatorii USR Dan Lungu şi Vlad Alexandrescu s-au abţinut.

”Audierea domnului Ioan Vulpescu, candidat pentru funcţia de ministru al Culturii şi Identităţii Naţionale în Guvernul Liviu... Sorin Grindeanu”, a spus, în deschidere, Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor.

Ionuţ Vulpescu a activat în cadrul Comisiei de cultură a Cemerei Deputaţilor, timp de 4 ani, iar acum este preşedinte în Comisia de Cultură a Senatului.

Vulpescu a transmis membrilor comisiilor că trebuie să susţină proiectele care merită ”atenţia noastră, dincolo de apartenerţa politică” şi că relaţia cu Parlamentul este una foarte importantă.

”Am reuşit să facem lucruri împreună. Reducerea TVA-ului pentru carte, am încheiat cu succes legea finanţărilor revistelor de cultură”, au fost între exemplele date de Vulpescu.

”Domeniul culturii acum este chiar o prioritate”. El a adus în discuţie bugetarea ministerului: ”Nu putem vorbi despre formă, dacă nu există fonduri. În 2017, bugetul va fi substanţial îmbunătăţit, până la 1 miliard de lei pentru investiţii şi proiecte, ceea ce înseamnă dublarea lui”, a declarat Ionuţ Vulpescu.

Despre Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Vulpescu spune că nu trebuie să fie un minister periferic, ci unul care contează. ”Este pentru prima dată, alături de sănătate şi educaţie, de la 1 februarie, când vor creşte veniturile”.

Între măsurile pe care le are în vedere Vulpescu se numără: dialogul dintre minister şi organizaţii şi instituţii, încheierea unui partaneriat public-privat, susţinerea creaţiei vii - prioritate a sa; Festivalul ”George Enescu”.

”În timpul mandatului meu, TIFF şi Festivalul de Teatru de la Sibiu au ajuns la un nivel de finanţare pe măsura nevoilor”, a mai spus Vulpescu despre proiectele culturale. ”Tot în primul mandat am acordat mare atentie teatrelor independente”, a adăugat el, spunând că doreşte să ducă mai departe îmbunătăţirea domeniului de achiziţii culturale, reglementarea statututului cetăţilor dacice, continuarea şi finalizarea unor proiecte - precum o sală pe măsura Festivalului ”Enescu” -, protejarea patrimoniului muzeelor naţionale, digitizarea patrimoniului naţional, sprijinirea industriilor creative, susţinerea industriei cinematografice, revigorarea reţelei cinematografice naţionale, susţinerea proiectului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2021, prezenţa România va fi la târgul de carte de la Leipzig, continuarea programului Limes şi Europalia.

”Un punct central va fi pregătirea centenarului Marii Uniri. Ministerul are un rol esenţial în acest eveniment”.

”Vom construi bugetul, probabil, săptămâna viitoare. Nu s-a tăiat niciun leu în timpul mandatului meu de 11 luni. Prin ordonanţă de urgenţă, 2% de la Loterie au revenit la AFCN. Iniţiativele pe care le-am avut - scăderea TVA-ului la carte. Zic să fim optimişti. Important este că există sprijinul prim-ministrului şi al Ministerului Finanţelor”, a răspuns el întrebării formulate de senatorul Viorel Badea.

Senatorul Marius Paşcan i-a atras atenţia lui Vulpescu pentru că nu a răspuns solicitărilor făcute de acesta. ”Ce veţi schimba?”, a întrebat Paşcan legat de ”minusurile” pe care Vulpescu le-a avut. ”Când a scăzut bugetul, nu aţi protestat. Cum vă veţi manifesta acum? Mi se pare greu de realizat acest proiect (de mărire a bugetului, n.r.)”. El a vorbit şi despre direcţiile de cultură judeţene şi a punctat că aceste instituţii nu fac decât să dea avize pe patrimoniu. ”Ele nu mai au un rol direct, semnificativ”, a mai spus el.

Ionuţ Vulpescu a afirmat că îşi doreşte să aibă o întâlnire cu directorii Direcţiilor de Cultură cât mai curând.

”Identitatea Naţională” nu înseamnă decât deschidere, spune Vulpescu. ”Lumea e frumoasă în pluralitatea ei. Toate programele vor fi susţinute. Va fi o structură în minister dedicată minorităţilor naţionale. Are o legătură cu programul pe care-l pregătim pentru centenar - restaurarea caselor memoriale, inaugurarea unor monumente, lansarea de monografii, între altele. Nu înseamnă că ne închidem. Am pomenit prezenţa la Leipzig, în 2019 e Europalia, în 2021 avem Capitală a Culturii. Cultura e un motor de dezvoltare”, a răspuns el întrebării deputatului Nicolae Petreţchi.

Deputatul Bogdan Gheorghiu a adus în discuţie ORDA, instituţie care ”legitimează CREDIDAM pentru colectarea dreturilor de autor. Mereu apar nemulţumiri. Aceasta ORDA e în subordinea directă a prim-ministrului. Aveţi de gând să reglementaţi această situaţie între artişti, plătitori şi organisme?”. Vulpescu a replicat scurt: ”Trebuie făcută o analiză”.

Senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii în Guvernul Cioloş, a pus mai multe întrebări: ”Veţi finaliza dosarul Rosia Montană pentru patrimoniul UNESCO? Ce vă propuneţi pentru susţinerea tinerilor artişti? Sunteţi de acord cu redactarea unui statut al artistului? Veţi sprijini redactarea Codului Patrimoniului? Societatea civilă s-a dovedit un real partener de discuţii cu Ministerul Culturii, în ce măsură veţi menţine relaţia?”.

”Dacian Cioloş trebuie să spună ce se întâmplă cu acest dosar”, a spus el despre problema Roşia Montană. În privinţa statutul artistului, el a menţionat că trebuie să fie conform Uniunii Europene. ”Trebuie să găsim inclusiv un plan legislativ”, a completat.

Întrebat de Gigel Ştirbu care va fi acţiunea pe care Vulpescu o va întreprinde legat de dosarul ”Calea eroilor”, ministrul propus a răspuns: ”«Calea eroilor» trebuie reluat şi este important. Trebuie văzut ce facem şi cu muzeul înfiinţat la Târgu Jiu. Avem nevoie de predictibilitate în Cultură”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.