Regina Ana a României, actorii Mircea Albulescu, Marin Moraru, Radu Beligan, Sebastian Papaiani şi Ioan Gyuri Pascu, pictorul Paul Ghersim, matematicianul Solomon Marcus şi profesorul Ion Ianoşi, scriitorii Silvia Kerim, Romulus Rusan şi fostul lider liberal Radu Câmpeanu se numără printre personalităţile care au decedat în 2016.
Actorul George Alexandru a murit pe 1 ianuarie, la Spitalul Fundeni, la vârsta de 58 de ani, după ce a suferit o infecţie abdominală gravă. La Teatrul Nottara a fost prezent pe afiş din anul 1987, iar printre ultimele spectacole în care a putut fi văzut pe scena instituţiei teatrale se numără ”Roman teatral”, după Mihail Bulgakov, şi ”Aniversarea”, de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, regizate de Vlad Massaci, şi ”Soţul păcălit”, de J.B.P. Molière, regizat de Mircea Cornişteanu. În film a început să joace din anul 1978, când regizorul Dinu Cocea i-a propus să intre în distribuţia lung-metrajului artistic ”Ecaterina Teodoroiu”. A mai avut apariţii în pelicule precum ”Casanova, identitate feminine”, regizat de Marius Barna, ”Nunta mută”, regizat de Horaţiu Mălăele, filme regizate de Sergiu Nicolaescu - ”Triunghiul morţii”, ”Mircea”, ”Punctul zero”, ”Ultima noapte de dragoste” şi ”Noi, cei din linia întâi”, dar şi în seriale de televiziune precum ”Băieţi buni”, regizat de Andrei Boncea.
Ziarista şi scriitoarea Silvia Kerim a murit pe 18 ianuarie. S-a născut la Bucureşti şi a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Franceză. A debutat ca ziaristă la Contemporanul, România liberă, precum şi la revista Cinema şi prestigioasa revistă Secolul 20. A lucrat apoi la Radio România la Direcţia Culturală, în redacţia "Teatru la microfon", "Teatru la microfon pentru copii". A fost şef al secţiei Arte. A lucrat ca producator delegat la Casele de Filme din Cadrul Consiliului Culturii semnând în această calitate. A primit Ordinul "Meritul Cultural - în grad de Cavaler" acordat de preşedintele României în anul (2004). A fost declarată "Femeia anului 2004", titlu acordat de American Biographical Institute. A fost autoarea a numeroase cărţi pentru copii, premiate toate: ”Bunica Albă”, ”Poarta de sticlă”, ”Semnul de iarbă”, ”Povestiri despre prietenii mei”, ”O poveste cu nouă poveşti”, ”Puf”.
Istoricul Mihnea Berindei a încetat din viaţă pe 19 aprilie, la Veneţia. Mihnea Berindei, istoric, autorul mai multor studii de turcologie publicate în special Franţa, a abordat în ultimii ani subiecte de istoria contemporană a României. A fost unul dintre membrii Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi coeditorul volumului ”Istoria comunismului din România: documente. Perioada Gheorghe-Gheorghiu-Dej (1945-1965)”, Humanitas, 2009. Mihnea Berindei a fost membru fondator al Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului, transformat, în anii '80, în Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, al cărei purtător de cuvânt şi vicepreşedinte a şi fost.
Matematicianul Solomon Marcus, membru titular al Academiei Română, a murit pe 17 martie, la vârsta de 91 de ani. Solomon Marcus s-a născut pe 1 martie 1925, la Bacău. A urmat cursurile Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, a obţinut ulterior titlurile ştiinţifice de doctor în matematică şi doctor docent. A predat la Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi este autor a numeroase studii interdisciplinare de cărţi ce privesc utilizarea matematicii în lingvistică, în analiza teatrală, în ştiinţele naturale şi sociale. A fost tradus în mai multe limbi străine şi a publicat 50 de volume în România şi aproximativ 400 de articole în reviste ştiinţifice sau de specialitate. Solomon Marcus devine, din 1993, membru corespondent al Academiei Române, iar în 2001 a fost ales membru titular al instituţiei.
Cornel Patrichi, unul dintre cei mai cunoscuţi dansatori şi coregrafi din România, s-a stins pe 5 aprilie, în locuinţa sa din Bucureşti. Artistul suferea de mai mulţi ani de cancer pulmonar. S-a născut la 1 aprilie 1944 şi a absolvit Liceul de Coregrafie în 1962. A fost balerin al teatrului ”Constantin Tănase”. Momentul său de glorie în televiziune a avut loc în 1973, cu un spectacol de estradă, regizat de Alexandru Bocăneţ. Vreme de câţiva ani a lucrat cu regizorul Valeriu Lazarov, la coregrafii pentru televiziune şi la un film cu el şi cu Salome, cântareaţa care câştigase concursul de Eurovision din acel an, potrivit cinemagia.ro. În anii comunismului, Cornel Patrichi era numit în presă ”regele dansului”.
Mircea Albulescu a murit pe 8 aprilie, la vârsta de 81 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, unde fusese internat de urgenţă. Actorul avea probleme cardiace şi fusese supus, în urmă cu doi ani, unei triple operaţii de bypass. A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie, Teatrului Mic, Teatrului Armatei şi Teatrului Naţional din Bucureşti şi a avut peste 70 de roluri în film. A interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care îl considera cea mai prodigioasă dintre activităţile sale artistice şi care a constituit subiectul tezei sale de doctorat. A fost şi autor al unor volume de versuri - “Vizite”, “Pajura singurătăţii”, “Fluture în lesă de aur”, “Clanţe”, “Ultimele noduri” şi proză - ”Bilete de favoare”, “Baraka” şi “Bazar sentimental”. A fost distins cu "Ordinul Meritul Cultural" şi "Ordinul Serviciul Credincios" în grad de Comandor.
Profesorul şi filosoful Ion Ianoşi a încetat din viaţă, la vârsta de 88 de ani, pe 1 iulie. Cunoscător al culturilor română, germană, rusă, maghiară, franceză, engleză şi americană a publicat de-a lungul anilor cărţi reprezentative: ”Romanul monumental şi secolul XX”, ”Thomas Mann, Dostoievski - tragedia subteranei”, ”Vârstele omului” şi ”Internaţionala mea. Cronica unei vieţi” sunt câteva titluri. Ioan Ianoşi a fost profesor emerit al Universităţii din Bucureşti şi membru de onoare al Academiei Române din 2001. De-a lungul carierei, a predat cursuri din domeniile filosofiei, literaturii, psihologiei, istoriei artei, cel mai adesea cu un caracter interdisciplinar. Este autorul a 35 de volume pe teme de estetică, filosofia culturii, interpretări ale unor mari opere din literatura universală, cu un interes particular pentru Tolstoi, Dostoievski şi Thomas Mann.
Pictoriţa Medi Wechsler Dinu a murit, pe 18 iulie, la vârsta de 107 ani. Născută pe 22 decembrie 1908, la Brezoi, Medi Dinu a absolvit Şcoala de Belle Arte din Bucureşti, în 1932, la clasa maeştrilor Jean Al. Steriadi şi Ipolit Strâmbulescu. A urmat, în paralel, cursuri la Facultatea de Matematică, cu Dan Barbilian, şi la Facultatea de Filosofie, cu Nae Ionescu şi Dimitrie Gusti, potrivit site-ului Uniunii Artiştilor Plastici din România. Prietenă cu familia lui Victor Brauner şi căsătorită cu poetul avangardist Ştefan Roll, a trăit în ambianţa avangardei româneşti, i-a cunoscut pe majoritatea scriitorilor şi a artiştilor epocii care au aparţinut acestui curent. Din punct de vedere al creaţiei, Medi Wechsler Dinu a rămas un spirit clasic.
Actorul Radu Beligan, membru de onoare al Academiei Române, a murit pe 20 iulie, la Spitalul Elias din Capitală, în urma unui stop cardio-respirator, la vârsta de 97 de ani. Maestru al teatrului românesc, a cărui longevitate artistică a fost recunoscută şi de reprezentanţii Guinness World Records, Radu Beligan a fost unul dintre cei mai apreciaţi artişti ai scenei teatrale naţionale, ocupând, de asemenea, funcţiile de director al Teatrului de Comedie, între anii 1961 şi 1969, şi al Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), între anii 1969 şi 1990. A fost decorat cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2004) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce (2008). În 2002, preşedintele francez Jacques Chirac a semnat Decretul prin care Radu Beligan a primit titlul de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare, fiind primul actor din istoria teatrului românesc căruia i s-a acordat această înaltă distincţie.
Majestatea sa Regina Ana a României, în vârstă de 92 de ani, a trecut în nefiinţă, pe 1 august, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia, a anunţat Casa regală. Corpul neînsufleţit a fost depus la Castelul Peleş şi apoi regina a fost înmormântată în Catedrala Arhiepiscopală de la Curtea de Argeş. Guvernul a decretat zi de doliu naţional pe 13 august.
Mii de persoane au participat la priveghiul public organizat în memoria Reginei Ana, la fostul Palat Regal de pe Calea Victoriei. ”Familia Regală e un simbol”, ”Monarhia e normalitate”, ”Dispariţia ei este un gol” şi ”A fost o mare doamnă” au fost câteva dintre cuvintele rostite de participanţii la eveniment, care şi-au exprimat regretul faţă de decesul soţiei Regelui Mihai.
Regele Mihai I nu a participat la funeralii. Membri ai familiilor Imperiale ale Rusiei, Austriei şi Germaniei, ai familiilor regale ale Olandei, Belgiei, de Luxemburg, de Baden, de Württemberg şi de Bourbon-Parma, precum şi ai familiilor Princiare de Ligne, de Hohenberg şi de Schaumburg-Lippe au participat la funeralii.
Ana de Bourbon-Parma a fost alături de regele Mihai I timp de 68 de ani, devenind soţia acestuia într-o perioadă foarte sumbră pentru monarhul României, aflat în primul an al îndelungatului său exil, regina dăruindu-i lui Mihai I cinci fiice. Regina provenea dintr-o familie ilustră, ramura spaniolă a familiei de Bourbon, o ramură a ei având titlul de duce de Parma. Ana de Bourbon-Parma s-a născut pe 18 septembrie 1923, la Paris, ca fiică a lui Rene de Bourbon-Parma şi a prinţesei Margarethe a Danemarcei. De altfel, în pofida titlului familiei, limba franceză a fost limba sa maternă pe care a vorbit-o inclusiv în familia soţului său.
Paul Gherasim, unul dintre cei mai importanţi pictori contemporani, a murit pe 3 august, la vârsta de 91 de ani. Artistul s-a născut pe 25 iunie 1925, în localitatea Boteşti, judeţul Suceava. A studiat iniţial desenul cu pictorul Nicolae Dărăscu, iar între anii 1943-1947 a studiat pictura cu profesorul Jean Alexandru Steriade, în cadrul Academiei de Arte Frumoase, din Bucureşti. Începând cu anul 1946 a participat la numeroase expoziţii de artă, atât personale, cât şi colective, a anunţat editura Doxologia. Va rămâne în istoria artei româneşti ca întemeietor al Grupului Prolog, în 1985, împreună cu Horea Paştina, Mihai Sârbulescu, Cristian Paraschiv şi Constantin Flondor.
Scriitorul George Şovu, scenaristul filmelor ”Declaraţie de dragoste” şi ”Liceenii”, a murit pe 4 august, la vârsta de 85 de ani. A fost din anul 1980, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, iar din 1986, membru titular al Uniunii Cineaştilor din România. A publicat volume de limbă română venite în sprijinul elevilor şi al profesorilor, pentru pregătirea unor examene, şi a semnat numeroase studii, prefeţe şi postfeţe care au însoţit volume cu creaţii ale unor scriitori români precum George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Alexandru Vlahuţă şi Brătescu-Voineşti. El se numără printre fondatorii revistei Limba şi Literatura Română (pentru elevi), publicaţie în paginile căreia a semnat, timp de peste 30 de ani, rubrica intitulată ”Cronica revistelor şcolare”. A înfiinţat şi condus cenacluri literare, printre acestea şi ”Cenaclul Junior” al Uniunii Scriitorilor.
Yvonne Hasan, istoric de artă, profesor şi fondator al Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, a încetat din viaţă, pe 10 august, la vârsta de 91 de ani. Yvonne Hasan s-a născut pe 12 ianuarie 1925, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti, specialitatea Estetică şi istoria artei. Şi-a susţinut doctoratul la aceeaşi instituţie de învăţământ şi a studiat cu M.H. Maxy şi, ulterior, cu Alexandru Ciucurencu. A fost profesor la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, la catedra de Istoria artei. Yvonne Hasan este autoare de cursuri, studii, articole de Istoria artei.
Marin Moraru a murit pe 21 august, la Spitalul Elias din Bucureşti, la vârsta de 79 de ani. Actor de teatru şi film, a fermecat România prin umor şi discreţia din viaţa privată şi a rămas pentru totdeauna în memoria colectivă a publicului graţie unor roluri de compoziţie interpretate magistral - a fost Corneliu în filmul “Operaţiunea monstrul”, majordomul Vasile în filmul “Actorul şi sălbaticii”, alături de Toma Caragiu, Toderaş în “Toamna bobocilor”, unde i-a dat replica Dragăi Olteanu Matei, comisarul Ghiţă Petrecu în “Un comisar acuză” şi a fost prezent în unele dintre cele mai de succes seriale de televiziune din ultimii ani, ”Inimă de ţigan”, “Regina” şi “Iubire şi onoare”. În 2008, Marin Moraru a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în Grad de Mare Cruce.
Actorul şi muzicianul Ioan Guyri Pascu a murit la vârsta de 55 de ani, pe 26 septembrie, în locuinţa din Bucureşti, în urma unui stop cardio-respirator. S-a lansat în cariera muzicală în anul 1977 şi de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care pop, rock, blues şi reggae şi a fondat mai multe formaţii de succes în anii '90, precum The Blue Workers şi Pacific şi a lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa lui de discuri, Tempo Music. În anul 1987 a devenit membru al grupului de umor Divertis, unde a făcut în special satiră politică. A jucat în lungmetraje precum ”O vară de neuitat”, în regia lui Lucian Pintilie, şi în ”Occident”, regizat de Cristian Mungiu, dar şi în spectacole de teatru precum ”Take, Ianke şi Cadîr”, asigurând şi coloana sonoră pentru o parte din ele. A colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 şi Pro TV. A contribuit ca jurnalist sportiv şi comentator de sport şi a scris mai multe cărţi de spiritualitate şi pentru copii.
Actorul Sebastian Papaiani a murit pe 27 septembrie, la vârsta de 80 de ani, în locuinţa sa, după ce fusese internat de mai multe ori, pentru recuperare, în urma unui accident vascular cerebral pe care l-a suferit în luna mai. A devenit celebru pentru cinefili cu rolurile plutonier Căpşună din seria ”B.D”, Alecu din ”Asta seară dansăm în familie”, Păcală, Pompei din ”Toamna bobocilor” şi mai ales Ieremia din ”Toate pânzele sus”. A fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, ”pentru devotamentul şi harul artistic puse în slujba teatrului românesc", cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de existenţă a Teatrului Naţional din Bucureşti.
Basul Pompeiu Hărăşteanu, artist de talie internaţională, a încetat din viaţă pe 5 octombrie, la vârsta de 81 de ani. A debutat în 1968 pe scena Operei din Bonn şi, doi ani mai târziu, pe cea a Operei Naţionale Bucureşti. De-a lungul timpului a evoluat în peste 8.000 de spectacole de operă şi în numeroase recitaluri vocal-instrumentale. Vocea inconfundabilă a regretatului muzician era definită de criticul Alfred Hoffman ca fiind "un tunet catifelat". A dat viaţă unor personaje dintr-un spectru stilistic ce se întinde de la Mozart la Bela Bartok, cu un accent pregnant pe repertoriul verdian. Printre marile sale reuşite s-a numărat şi evoluţia în "Oedipe" de George Enescu.
Fostul lider liberal Radu Câmpeanu a încetat din viaţă pe 19 octombrie, la vârsta de 94 de ani. Radu Câmpeanu provenea dintr-o familie de liberali, a fost lider al Tineretului Liberal, iar la 25 de ani a fost condamnat de regimul comunist la închisoare, de unde a ieşit nouă ani mai târziu. În 1973 a reuşit să plece în Franţa, revenind în ţară în 1990, după Revoluţie, pentru a reînfiinţa Partidul Naţional Liberal. El este cel care a candidat la Preşedinţie împotriva lui Ion Iliescu la primele alegeri libere. Ulterior, a lansat ideea unei candidaturi a Regelui Mihai. Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.
Corneliu Turianu, fost preşedinte al Tribunalului Bucureşti, care s-a împotrivit ca Ion Iliescu să candideze în 1994, fost senator şi fost secretar al Colegiului CNSAS, a murit pe 7 noiembrie, la Spitalul Elias, la vârsta de 76 de ani. În 1994, când a fost judecător şi preşedintele Tribunalului Bucureşti, Corneliu Turianu a emis o hotărâre prin care i se interzicea lui Ion Iliescu să mai candideze pentru funcţia de preşedinte deoarece avusese deja două mandate. Hotărârea lui Turianu din 1994 a fost prima decizie luată de un magistrat împotriva unui preşedinte în exerciţiu. Cu toate acestea, lui Ion Iliescu i s-a permis să candideze. La scurt timp, Turianu a fost demis din funcţa de preşedinte al Tribunalului Bucureşti.
Nicolae Licareţ, pianist şi director artistic al Filarmonicii "George Enescu", a murit pe 21 noiembrie, la vârsta de 73 de ani, la Spitalul Floreasca din Bucureşti. Ca solist, muzician de cameră, acompaniator, membru fondator al cvintetului Concertino, membru al trio "Pro Arte" (ansamblul cameral oficial al Filarmonicii "George Enescu"), Nicolae Licareţ - unul dintre puţinii interpreţi cu activitate solistică concertistică la trei instrumente cu claviatură - a concertat în cele mai importante săli din Europa, America şi Australia. Pentru merite deosebite a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, cu ordinul Steaua Solidarităţii Italiene în grad de Cavaler şi cu ordinul Cavaler al Artelor şi Literelor acordat de statul francez.
Scriitorul Romulus Rusan, fondator al organizaţiei neguvernamentale Alianţa Civică, director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei şi cel care a condus Centrul Internaţional pentru Studiul Comunismului, a murit pe 8 decembrie, la vârsta de 81 de ani. Romulus Rusan s-a născut la 13 martie 1935, la Alba Iulia. S-a implicat în construcţia Memorialului de la Sighet şi a coordonat colecţia de mărturii, iar zeci de cărţi ale rezistenţei l-au avut mentor şi editor. A fost căsătorit cu poeta şi scriitoarea Ana Blandiana.
Arhitectul Dan Nicolae, care a activat în cadrul instituţiei timp de două decenii şi a condus activitatea de protejare a patrimoniului construit, a încetat din viaţă pe 26 decembrie, după ce a suferit de o boală gravă. Dan Nicolae a fost implicat direct în finalizarea şi recepţionarea Coloanei fără de sfârşit, restaurată în anul 2000 în baza programului finanţat de Banca Mondială.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
