Cercetătorii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au câştigat premiul Nobel pentru fizică pe 2016 pentru ”descoperirile teoretice în domeniul tranziţiilor de fază şi fazelor topologice ale materiei”, a anunţat, marţi, Academia Regală Suedeză de Ştiinţe.
Numele laureaţilor din acest an, originari din Marea Britanie, au fost anunţate într-o conferinţă de presă de Göran K. Hansson, secretarul permanent al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.
Premiul Nobel pentru fizică pe 2016 a fost împărţit astfel: jumătate pentru David J. Thouless, profesor la Universitatea Washington din Seattle (SUA), şi jumătate pentru F. Duncan M. Haldane - profesor la Universitatea Princeton (SUA) - şi J. Michael Kosterlitz - profesor la Universitatea Brown (SUA).
Cei trei savanţi britanici au fost premiaţi pentru descoperirile lor din domeniul ”tranziţiilor de fază şi fazelor topologice ale materiei”.
Potrivit Comitetului Nobel, laureaţii premiului pentru fizică din acest an au dezvăluit secretele materiei exotice şi, prin cercetările lor, au deschis o uşă spre o lume în care materia poate să îşi asume forme şi stări ciudate. Ei au utilizat metode matematice avansate pentru a studia faze neobişnuite, sau stări, ale materiei, precum cele din superconductori, superfluide şi pelicule magnetice extrem de fine.
Graţie cercetărilor lor, oamenii de ştiinţă pot să caute în prezent faze noi şi exotice ale materiei. Mulţi savanţi speră că descoperirile lor vor avea aplicaţii practice atât în ştiinţa materialelor, cât şi în electronică.
Folosirea de către cei trei cercetători a unor concepte topologice în fizică s-a dovedit a fi decisivă în realizarea descoperirilor lor. Topologia este o ramură a matematicii, o extensie a geometriei, care studiază deformările spaţiului prin transformări continue. Folosind topologia ca un instrument de cercetare, laureaţii Nobel din acest an i-au uluit pe experţi. La începutul anilor 1970, Michael Kosterlitz şi David Thouless au reuşit să infirme teoria din epocă, potrivit căreia superconductivitatea, sau suprafluiditatea, nu putea apară în straturi fine. Ei au demonstrat că superconductivitatea poate să apară şi la temperaturi joase şi au explicat, de asemenea, mecanismul - tranziţie de fază - care face ca superconductivitatea să dispară la temperaturi mai ridicate.
În anii 1980, David Thouless a fost capabil să explice un experiment anterior, realizat cu straturi foarte fine conducătoare electric, în timpul căruia conductanţa putea fi măsurată cu mare precizie, cu paşi întregi. El a arătat că acei ”paşi” erau topologici în natura lor.
Aproximativ în aceeaşi perioadă, Duncan Haldane a descoperit modul în care conceptele topologice pot fi folosite pentru a înţelege proprietăţile unor lanţuri de mici magneţi descoperiţi în anumite materiale.
În prezent, oamenii de ştiinţă cunosc mai multe faze topologice, nu doar în straturile fine şi în fascicule, ci şi în materialele obişnuite, în trei dimensiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, acest domeniu a găzduit o serie de cercetări avangardiste pentru fizica materiei condensate, oferind savanţilor speranţa că materialele topologice vor putea fi utilizate pentru fabricarea unei noi generaţii de produse electronice şi conductori şi, în viitor, în dezvoltarea computerelor cuantice.
Cercetările din prezent au potenţialul de a dezvălui secretele materiei, în lumea exotică a descoperirilor făcute de cei trei laureaţi Nobel din 2016.
David J. Thouless s-a născut în 1934 în localitatea Bearsden din Scoţia. A obţinut doctoratul în fizică la Universitatea Cornell din Statele Unite, iar în prezent este profesor emerit la Universitatea Washington din Seattle, în Statele Unite ale Americii,.
F. Duncan M. Haldane s-a născut în 1951 la Londra şi a obţinut un doctorat la Universitatea Cambridge în 1978. În prezent, este profesor de fizică la Universitatea Princeton din Statele Unite ale Americii.
J. Michael Kosterlitz s-a născut în 1942 în oraşul Aberdeen din Scoţia. A absolvit cursurile doctorale la Universitatea Oxford din Marea Britanie şi în prezent predă cursuri de fizică la Universitatea Brown din oraşul Providence din Statele Unite ale Americii.
Anul trecut, premiul Nobel pentru fizică a fost atribuit cercetătorilor Takaaki Kajita (Japonia) şi Arthur B. McDonald (Canada), care au demonstrat că particulele neutrino nu sunt lipsite de masă.
Sezonul premiilor Nobel din 2016 a debutat luni, odată cu atribuirea premiului pentru medicină, ce a fost acordat cercetătorului japonez Yoshinori Ohsumi, pentru descoperirea mecanismelor autofage.
Premiul Nobel pentru chimie va fi decernat miercuri, 5 octombrie.
În mod traditional, premiul Nobel pentru literatură va fi decernat la o dată ce este comunicată cu doar câteva zile înainte de anunţul oficial. De regulă, acest premiu este anunţat într-o zi de joi. În 2016, Nobelul pentru literatură ar putea fi atribuit pe 6 sau 13 octombrie.
Premiul Nobel pentru pace, singurul care este atribuit de Norvegia, va fi anunţat vineri, 7 octombrie.
Luni, 10 octombrie, va fi atribuit premiul Nobel pentru economie.
Fiecare laureat Nobel primeşte o diplomă, o medalie din aur şi un cec în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 832.000 de euro).
Ceremoniile oficiale de înmânare a premiilor Nobel vor avea loc la Stockholm şi Oslo pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului acestor distincţii, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (21 octombrie 1833 – 10 decembrie 1896).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
