Oamenii de ştiinţă apelează la inteligenţa artificială pentru a învăţa planoarele autonome să utilizeze curenţii de aer pentru a zbura asemenea păsărilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Mai mulţi oameni de ştiinţă de la universităţi din Statele Unite şi Italia lucrează împreună la un sistem de inteligenţă artificială care foloseşte învăţarea mecanică pentru a permite planoarelor autonome să aplice aceleaşi tactici precum păsările pentru un zbor eficient.

Păsările folosesc diverse fenomene ale aerului pentru a zbura eficient, uneori fără a fi nevoie să-şi folosească aripile. Un astfel de fenomen, ales de oamenii de ştiinţă pentru a fi învăţat de AI, este ridicarea coloanelor de aer cald.

Profitând de coloanele verticale de aer cald, un planor poate câştiga altitudine fără a-şi folosi mijloacele de propulsie - la fel cum s-a observat că procedează păsările.

Practic, în loc să folosească energia unor motoare pentru a trece prin aer pe o direcţie preconfigurată, aparatele de zbor pot naviga inteligent profitând de fenomenele din aer. Cu condiţia să le înveţe şi să le deprindă mai întâi.

Exact asta încearcă să realizeze cercetătorii în prezent. Aceştia au reuşit, pentru prima oară, să folosească datele culese de pe urma zborurilor reale pentru a îmbunătăţi cunoştinţele şi performanţa AI-ului.

Oamenii de ştiinţă au apelat la un capitol al învăţării mecanice numit învăţarea consolidată. Acest procedeu presupune antrenarea AI-ului pe sistemul încercare şi eroare până la găsirea variantei corecte.

În cazul de faţă, AI-ul a plecat de la informaţiile despre zbor, precum planul de zbor, viteza la sol, viteza aerului sau giraţia şi a încercat mai multe variante teoretice până a găsit cea mai eficientă cale pentru a maximiza viteza de înălţare.

Cercetarea a început cu simulări şi a continuat cu zboruri reale - 240 de zboruri cu o durată medie de 3 minute. Cercetătorii au schimbat de la distanţă direcţia planorului într-un anumit punct, lăsând AI-ul să preia comanda şi să crească altitudinea pe baza coloanelor verticale de aer cald.

Cele mai lungi zboruri, în care AI-ul a găsit cele mai bune soluţii, au durat până la 45 de minute. Au fost însă şi situaţii, spun cercetătorii, când planorul a fost atacat sau însoţit de vulturi pe parcursul zborului.

Aerul cald reprezintă doar unul din fenomenele pe care oamenii de ştiinţă vor ca AI-ul să le deprindă pentru ca aparatele de zbor autonome să se deplaseze cât mai eficient. Aceştia sunt încrezători că fenomenul aerului cald va fi complet cunoscut AI-ul în curând, după care vor trece la următorul capitol.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.