Peste 10.000 de locuri noi de cazare în penitenciare şi aproape 1.800 în centre de arest, până în 2023

Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului a fost propus de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, urmând să fie pus în aplicare în perioada 2016-2023.

Valoarea totală estimată pentru punerea în aplicare, în cei opt ani, a calendarului de măsuri este de 838,45 milioane de euro, investiţie distribuită între Administraţia Naţională a Penitenciarelor - 740,23 milioane de euro, Direcţia Naţională de Probaţiune - 21,47 milioane de euro şi Ministerul Afacerilor Interne - 76,73 milioane de euro.

Deoarece, în prezent, sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit al locurilor de cazare, Administraţia Naţională a Penitenciarelor urmează să creeze un număr de 10.895 de locuri noi de cazare şi să modernizeze 1.651 locuri de cazare, până în anul 2023. Totodată, odată cu dezvoltarea capacităţii de cazare la nivelul sistemului penitenciar, trebuie încadrat personal suplimentar, memorandumul prevăzând 5.847 de noi angajaţi până în 2023.

În ceea ce priveşte Direcţia Naţională de Probaţiune, în calendarul de măsuri sunt cuprinse patru acte normative care vizează normalizarea cadrului de implementare a noilor sancţiuni neprivative de libertate, „prin acoperirea vidului existent în prezent în care activitatea de probaţiune este realizată după norme tranzitorii”, potrivit documentului citat.

De asemenea, până în 2018 va fi suplimentată gradual schema de personal cu 626 de posturi consilier de probaţiune, astfel încât să se reducă volumul de activitate din prezent. Măsurile includ şi 171 de noi angajaţi care să se ocupe de activităţile de secretariat şi administrative, realizate în prezent tot de consilierii de probaţiune.

Ministerul Afacerilor de Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, urmează să creeze 1.769 de locuri noi de cazare, prin construirea, modernizarea, consolidarea şi extinderea centrelor de reţinere şi arestare preventivă şi să renoveze 283 de locuri de cazare prin lucrări de reparaţii curente, până în anul 2020.

Sumele estimate necesare pentru implementarea Calendarului de măsuri vor fi asigurate din bugetele anuale aprobate instituţiilor cu atribuţii în domeniu.

Calendarul de măsuri a fost elaborat după ce, în luna ianuarie, Guvernul a adoptat un memorandum prin care, apreciind că nu este oportună aplicarea procedurii hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile de detenţie, a decis să comunice această poziţie instanţei europene, anunţând totodată elaborarea şi transmiterea către instanţa europeană a acestui plan de măsuri.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara, la începutul lunii martie, că România este în pericol să plătească aproximativ 80 de milioane de euro pe an deţinuţilor, dacă CEDO va da o decizie pilot prin care să sancţioneze condiţiile din penitenciare care încalcă drepturile deţinuţilor, precizând că Guvernul a adoptat un Memorandum prin care a solicitat CEDO să amâne luarea unei hotărâri.

"În România ar putea fi 4 euro pe zi la 28.000 de persoane, după estimările noastre ar fi 80 de milioane de euro pe an pentru neconformitatea condiţiilor din penitenciar. (...) Guvernul a adoptat un Memorandum prin care a solicitat Curţii Europene a Drepturilor Omului să amâne puţin luarea unei decizii pilot, pentru că aceasta ar însemna un cost foarte mare pentru statul român. Am scris acest Memorandum cerând îngăduinţă să nu se pronunţe încă o decizie pilot, timp în care în 8 săptămâni am spus că vom trimite un calendar cu măsuri exacte, măsuri la care ne putem angaja pentru îmbunătăţirea situaţiei la nivelul penitenciarelor din România”, spunea atunci ministrul Raluca Prună.