Preşedintele Klaus Iohannis spune - într-un mesaj transmis cu prilejul comemorării a 77 de ani de la Pogromul din Iaşi (28-30 iunie 1941) - că astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie ca eforturile să fie unite pentru eradicarea fenomenelor extremiste şi antisemite, iar susţinerea educaţiei cu privire la Holocaust, respectul faţă de lege şi promovarea drepturilor şi libertăţilor individuale trebuie să rămână, în continuare, direcţii pe care se bazează societatea românească.
Preşedintele spune că intoleranţa, antisemitismul, xenofobia şi ura s-au aflat în spatele masacrului din iunie 1941, iar generaţia noastră are o dublă misiune: de a cinsti cum se cuvine memoria victimelor Pogromului din Iaşi şi de a se angaja activ în lupta pentru combaterea oricăror atitudini extremiste şi pentru promovarea libertăţii şi a toleranţei.
"Comemorăm, astăzi, cu pioşenie, una dintre cele mai întunecate pagini din istoria noastră recentă. Prin tragismul şi amploarea sa, Pogromul din Iaşi a fost prima acţiune de lichidare pe care autorităţile statului român au întreprins-o împotriva populaţiei evreieşti. Intoleranţa, antisemitismul, xenofobia şi ura s-au aflat în spatele masacrului din iunie 1941, în care au pierit bărbaţi, femei, bătrâni şi copii. În lumina valorilor pe care România le împărtăşeşte astăzi şi pentru ca aducerea-aminte să nu se stingă, generaţia noastră are o dublă misiune: pe de o parte, de a cinsti cum se cuvine memoria victimelor Pogromului din Iaşi, iar, pe de altă parte, de a se angaja activ în lupta pentru combaterea oricăror atitudini extremiste şi pentru promovarea libertăţii şi a toleranţei", afirmă Klaus Iohannis n mesajul transmis vineri şi prezentat la evenimentele comemorative organizate la Iaşi.
Şeful statului mai spune că, la celebrarea Centenarului României moderne, nu poate fi neglijată contribuţia pe care evreii români şi copiii lor, căzuţi victime ale Pogromului din Iaşi, au avut-o în Războiul de Reîntregire: "Marea Unire a fost un ideal îmbrăţişat de soldaţii evrei, aceştia dând dovadă de curaj şi determinare pe câmpurile de luptă. Eroismul lor a fost recunoscut de statul român la vremea respectivă, unii dintre cei ucişi în 1941 fiind anterior decoraţi pentru serviciile aduse patriei. În Cimitirul Evreiesc din Iaşi regăsim, într-o parte, mormintele eroilor evrei căzuţi la datorie în Primul Război Mondial, iar în cealaltă parte, mormântul comun al evreilor ucişi în genocidul din 27-29 iunie 1941. Această imagine cutremurătoare reprezintă, de fapt, chintesenţa unui secol absurd în care demnitatea umană a fost pângărită şi întinată".
Iohannis mai spune că România contemporană a făcut paşi concreţi în direcţia asumării Holocaustului şi combaterii antisemitismului, iar aceste eforturi trebuie continuate şi este foarte important ca autorităţile locale să acorde o atenţie deosebită acţiunilor destinate păstrării memoriei Holocaustului şi conservării locurilor care menţin încă vie amintirea evenimentelor din iunie 1941.
"Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să ne unim eforturile pentru eradicarea fenomenelor extremiste şi antisemite. Susţinerea educaţiei cu privire la Holocaust, respectul faţă de lege şi promovarea drepturilor şi libertăţilor individuale trebuie să rămână, în continuare, direcţii pe care se bazează societatea noastră", adaugă preşedintele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
