Gazeta Sporturilor publică, joi, 13 dosare medicale ale unor tineri care au murit în urma tragediei din Colectiv. Dosarele au fost date de medici din patru spitale, iar în toate cele 13 cazuri septicemia este cauza deceselor. Medicii spun, sub protecţia anonimatului, că, de altfel, foarte puţini dintre cei care au decedat după o săptămână de la incendiu nu erau infectaţi cu bacterii extrem de periculoase din spitale şi că aceasta este realitatea pe care o ascund autorităţile, iar ei vor să dovedească acest lucru cu dosarele.
Jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor scriu că părinţii tinerilor care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei din 30 octombrie 2015 “sunt separaţi de realitatea medicală a morţii copiilor lor”, întrucât spitalele refuză să le pună la dispoziţie documentele medicale.
”Încercăm să intrăm în posesia dosarului medical, să vedem cu ochii noştri şi să pipăim cu degetele noastre foile acelea. Spitalele ne refuză”, spune un tată îndoliat.
Mai multe instituţii medicale refuză explicit să predea dosarele cu analize rudelor. Altele, prin amânări repetate, produc acelaşi efect al refuzului. ”Poate că le e teamă de procese, dar acesta este dreptul nostru! Ştim că lucrul care-i sperie cel mai tare sunt infecţiile nosocomiale, pe care ei nu le raportaseră, dar care i-au omorât pe copii”, adaugă una dintre mame.
Rudele tinerilor care au murit în tragedie acuză că li se interzice accesul la o informaţie pe care ei ar fi trebuit primii să o primească şi sunt convinşi că iniţial li s-a ascuns prezenţa bacteriilor, iar acum li se ascund consecinţele germenilor.
Mai mulţi doctori din patru spitale au dat jurnaliştilor Gazetei Sporturilor 13 dosare medicale complete ale unor tineri care au murit în prima săptămână de la incendiul din Colectiv.
”Aceştia 13 nu sunt singurii care au murit din cauza infecţiilor. De fapt, foarte puţini dintre cei care au murit după o săptămână nu erau infectaţi!”, afirmă surse medicale. ”Este realitatea pe care o ascund autorităţile şi aceast lucru vrem să-l dovedim cu dosarele”, susţin medicii.
Unii dintre doctori nu neagă faptul că au făcut copii după dosare şi ca să-şi protejeze cariera în faţa proceselor care vor veni. ”Când vor începe să curgă despăgubirile, cei din Ministerul Sănătăţii şi din conducerile spitalelor vor da vina pe noi”, anticipează medicii.
Spitalele de la care provin dosarele, care au aproximativ 100 de file fiecare, sunt Sfântul Pantelimon, Spitalul de Arşi, Spitalul Municipal de Urgenţă şi Sfântul Ioan, iar ziarul a anonimizat documentele.
În toate cazurile prezentate au apărut bacterii extrem de periculoase, iar analizele arată că aceste infecţii au apărut în spitale, de unde de altfel şi provin bacteriile. Cei mai mulţi dintre pacienţi au fost contaminaţi în sânge cu mai multe bacterii. Răniţii au murit în stare de septicemie fie în ţară, fie în străinătate, acolo unde părinţii susţin că au ajuns târziu, după amânări şi fără ca ei să fie informaţi cu privire la riscurile crescute din unităţile bucureştene.
Conform documentelor obţinute de GSP, cauza morţii pentru toţi cei 13 tineri a fost septicemia.
Pacientul 1: A fost infectat în plăgile de pe faţă şi urechi cu acinetobacter şi klebsiella;
Pacientul 2: În plăgile de pe tot corpul a fost contaminat şi infectat cu 4 bacterii intraspitaliceşti: pseudomonas spp, provid. spp, acinetobacter şi klebsiella pneumoniae. Două bacterii aveau rezistenţă totală, inclusiv la colistin;
Pacientul 3: Este victima căreia i-au fost depistate în plăgi şi sânge cele mai multe bacterii, 7 la număr: acinetobacter, S. saureus, pseudomonas aeruginosa, Providencia stuartii, E. Coli, stafilococ coag., klebsiella pneumoniae;
Pacientul 4: La 5 zile de la internare a fost depistat cu 3 bacterii mortale în plăgi: E. clacae, pseudomonas spp şi acinetobacter;
Pacientul 5: Pe 5 noiembrie avea în răni bacteria pseudomonas spp, iar după 4 zile i-au fost depistate alte 3 bacterii: klebsiella, P Stuartii şi acinetobacte;
Pacientul 6: În ziua a 3-a analizele au depistat pseudomonas spp în arsuri, iar în ziua a 7-a au mai apărut acinetobacter şi Piocianic;
Pacientul 7: Pe 4 noiembrie i s-a depistat bacteria pseudomonas spp în secreţia traheală. O zi mai târziu, rana de pe piciorul drept a fost contaminată cu ap. providae stuartii;
Pacientul 8: Victima era deja contaminată pe 4 noiembrie cu pseudomonas spp pe rana de pe omoplat şi piocianic în secreţia traheală;
Pacientul 9: În a patra zi de la tragedie, victima avea căile respiratorii contaminate cu acinetobacter;
Pacientul 10: Pe 2 noiembrie, pacientul avea deja în plăgile de pe mâini acinetobacter, iar în zilele următoare a fost contaminat şi cu pseudomonas spp;
Pacientul 11: Victima a fost depistată cu pseudomonas spp chiar în prima zi, proba fiind prelevată de pe vârful cateterului;
Pacientul 12: A fost contaminat cu MRSA, o formă nouă a stafilococului auriu, rezistentă la antibiotice;
Pacientul 13: Analizele au evidenţiat acinetobacter în plăgile de pe mâini.
În total, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa în urma incendiului din 30 octombrie 2015 din Colectiv, dintre care 27 au murit în club.
Mai multe detalii se regăsesc pe site-ul www.gsp.ro.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
