Numărul intervenţiilor pentru inundaţii în Capitală a scăzut constant, de la 52 într-un singur sector în anii precedenţi, la 146 în urma ploilor abundente din luna septembrie, unul dintre motive fiind şi acela că bucureştenii au înţeles care sunt consecinţele utilizării improprii a sistemului canalizare şi nu mai aruncă în canal gunoaie, produse chimice sau alte deşeuri.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Un alt motiv este reprezentat de creşterea capacităţii casetei de evacuare a apelor, dar şi de lucrările de curăţare a canalelor şi a gurilor de canalizare.

Şi în luna august, când sudul Bucureştiului s-a confruntat cu cu cele mai mari precipitaţii din ultimii 50 de ani, codul portocaliu de furtună din noaptea de 22 spre 23 august a făcut ca debitul maxim de apă care a trecut prin caseta de evacuare să depăşească debitul Oltului, ajungând la 211 metri cubi/secundă, iar volumul de apă care a fost evacuat prin sistemul de canalizare să fie de 4 milioane de metri cubi, în condiţiile în care în zilele fără ploaie, acest debit este de 300.000 de metri cubi.

Intervenţiile echipelor Apa Nova au dus la remedierea într-un timp foarte scurt a  tuturor problemelor create de ploaia abundentă, acest lucru fiind posibil şi ca urmare a lucrărilor de curăţare şi întreţinere a sistemului de canalizare, care include caseta de ape uzate, canale şi guri de scurgere.

Şi în 29 iunie precipitaţiile au afectat zone din sectoarele 1, 5, şi 6 şi au dus la inundarea unor subsoluri, însă pagubele au fost minore luând în calcul faptul că volumul de precipitaţii a fost de 40,4 litri/metru pătrat, mult peste capacitatea de transport proiectată a reţelei de canalizare

Din cauza intensităţii ploii, mai multe canale din zona afectată au intrat în presiune şi au fost inundate subsoluri, curţi şi case, echipele Apa Nova având 333 de intervenţii.

La jumătatea lunii iunie, codul galben urmat de cod portocaliu a provocat precipitaţii puternice, caseta de ape uzate preluând un debit de 126 de metri cubi/secundă, în condiţiile în care cantitatea maximă de apă în nordul capitalei a fost de 33-37 l/mp, în cel mult 40 minute. În acest caz au existat 182 de acţiuni ale echipelor de intervenţie.

Scăderea numărului inundaţiilor şi implicit al intervenţiilor au fost determinate în primul rând de curăţarea casetei de sub Dâmboviţa, finalizată în 2015. Caseta, unde nu se mai intervenise din anii ’80, funcţiona la 47% din capacitate. Un rol important îl au şi lucrările de întreţinere şi curăţare a gurilor de canal.

Un alt motiv care a dus la diminunarea considerabilă a problemelor create de ploaie în Bucureşti a fost acela că cetăţenii au început să respecte indicaţiile referitoare la utilizarea şi la protejarea sistemului de canalizare.

Bucureştenii par că ţin cont de faptul că deşeurile, grăsimile menajere dăunează mediului, iar depunerea pe pereţii conductelor le obturează.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.