Incendiile distrug în prezent de două ori mai multă suprafaţă împădurită în lume decât la începutul secolului, în mare parte păduri boreale, ”probabil” din cauza modificărilor climatice, arată un studiu publicat miercuri, relatează AFP.
În comparaţie cu 2001, incendiile de pădure devastează de-acum anual aproximativ trei milioane de hectare de pădure în plus, adică o suprafaţă cât a Belgiei, potrivit unor date satelitare compilate de către Global Forest Watch (GFW), World Resources Institute (WRI) şi Universitatea din Maryland.
Aproximativ 70% din suprafaţa devorată de flăcări în ultimii 20 de ani se află în păduri boreale, care acoperă o mare parte a Rusiei, Canadei şi Alaska şi care constituie unul dintre cei mari absorbanţi de carbon din lume.
În Rusia, 53 de milioane de hectare de pădure au ars începând din 2001 - aproape cât suprafaţa Franţei.
Incendiile reprezintă, potrivit acestui studiu, peste un sfert din pierderea totală a suprafeţei împădurite de la începutul secolului - iar restul sunt cauzate de despădurire şi de alte cauze narturale, şi anume furtuni şi inundaţii.
Pierderea suprafeţei împădurite din cauza incendiilor creşte cu aproximativ 4% pe an - adică cu 230.000 de hectare în plus.
Aproape jumătate din această creştere este cauzată de incendii mai mari în pădurile boreale, ”probabil din cauza încălzirii temperaturilor în regiunile septemtrionale”, potrivit cercetătorilor.
Ei consideră că modificările climatice sunt ”probabil un factor major” al acestor creşteri, iar valurile de căldură, care usucă pădurile, sunt în prezent de cinci ori mai probabile decât acum un secol şi jumătate.
Distrugerea pădurii de către aceste incendii, agravată de secetă şi caniculă, antrenează emisii masive de gaze cu efect de seră, care agravează şi mai mult modificările climatice printr-un mecanism al unei ”bucle a unei conexiuni inverse incendiu-climă”, afirmă ei.
”În aceste regiuni boreale, CO2 s-a acumulat în sol timp de sute de ani şi a fost protejat printr-un strat umed”, declară AFP James McCarthy, un analist la GFW.
”Aceste incendii, mai frecvente şi mai grave, ard acest strat superior şi eliberează CO2”, subliniază el.
Această dinamică, avertizează autorii studiului, ar putea să facă pădurile boreale să-şi piardă statutul de captatoare de dioxid de carbon.
Cercetătorii îndeamnă guvernele să îmbunătăţească rezistenţa pădurilor punând capăt despăduririi şi limitând anumite practici locale de gestionare forestieră, precum arderea controlată, foarte riscante în timpul perioadelor secetoase.
”Pădurile sunt unul dintre cele mai bune mijloace de care dispunem împotriva modificărilor climatice”, subliniază James McCarthy.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
