Un amplu proiect de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc, a fost demarat de Asociaţia Forumul Artelor Vizuale, alături de un grup transdisciplinar de artişti şi teoreticieni, în colaborare cu specialişti internaţionali din domeniul digitizării, prezervării şi promovării artistice a arhivelor.
Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanţi ai şcolilor superioare de artă sau ştiinţe umaniste din Bucureşti, Cluj, Iaşi, îşi unesc eforturile într-o cercetare care are ca scop cunoaşterea şi promovarea litoralului românesc.
Proiectul este realizat cu sprijinul comunităţii locale de colecţionari de artefacte şi al organizaţiilor culturale regionale. Pe termen lung, echipa urmăreşte ca acest muzeu virtual să capete şi un corp fizic, recontextualizând iniţiative precum muzeul de istorie interbelic înfiinţat de dr. Horia Slobozeanu la Eforie Sud, în propria casă.
Proiectul „Arhivele Litoralului” construieşte strat cu strat, în imagini şi naraţiuni, aşa numitul oraş „Litoral” (Constantin Cioroiu, Ghid sentimental), regiunea care se întinde de-a lungul ţărmului mării şi cuprinde vieţile locuitorilor de sezon, dar şi ale celor permanenţi. În cărţile poştale, oraşul „Litoral” se vede de regulă de la malul mării, o întindere de nisip cu construcţii şi oameni echipaţi după moda timpului lor pentru băile de aer ori de soare: cu bonete, umbrele de dantelă, costume de mariner, chimonouri Chio Chio San sau slipuri comuniste de supraelastic. În măruntaiele vieţii cotidiene, intime, de dincolo de cărţi poştale şi de loisir-ul „water front„, intrăm cu ajutorul fotografiilor de familie şi al istoriei personale a locuitorilor care povestesc cu plăcere despre strălucirea cazinoului pe apă de la Eforie Sud, unic în România, şi decăderea sa după iarna geroasă care, în 1928, a transformat marea într-o sculptură de gheaţă, despre penuria de apă care era adusă cu cisternele pe calea ferată şi abundenţa vinului rece consumat pe vremuri cu plasa sau cu butoiul, despre dimineţile petrecute de copiii anilor 60-70 cărând bagajele turiştilor germani, polonezi sau danezi şi amiezile petrecute pe plajă investigând buncărele ruseşti din beton sau jucându-se Poarca şi Ţările.
La Eforie Sud, cea mai veche staţiune, se suprapun straturi care adună peste 100 de ani de viaţă, începând cu primul capitol de vilegiatură, scris de Ioan Movilă, avocat şi om de afaceri plecat din Moldova cu familie şi acareturi, la finalul sec. al XIX-lea, pentru a investi în ceea ce, pe 20 septembrie 1899, devenea staţiunea balneară şi climaterică Movilă – Techirghiol (bai calde de nămol, băi reci de lac şi de mare). Sub noul nume Carmen Sylva, în perioada interbelică staţiunea, cu ale sale hoteluri-han şi grădini unde se asculta jazz şi se dansa până târziu (Camil Petrescu, Patul lui Procust), cu pavilion de muzică pe faleză, teatru, muzeu de istorie şi chiar un mic aeroport, devine “un vis frumos de artă şi îndrăzneală” (Ion Adam), o destinaţie “preferată marilor staţiuni din ţări cu tradiţie precum Franţa, Italia, Cehoslovacia, Elveţia” (Victor Nicolai). Salutările de vară spre rude şi prieteni vor pleca apoi purtând ştampila Vasile Roaită, Eforie Sud, numele sub care a respirat localitatea în comunism şi postcomunism, cu o nouă înfăţişare şi schimbări urbanistice care au transformat-o într-o staţiune populară pentru oamenii muncii. Astăzi ea păstrează câte ceva din toate straturile anterioare de locuire, clădiri de patrimoniu, mărturii şi semne din diferite perioade istorice.
Lansată la mijlocul lunii iulie în Eforie Sud, cercetarea colaborativă şi transdisciplinară Arhivele Litoralului se va extinde în următorii doi ani către Constanţa şi 2 Mai urmărind identificarea şi digitizarea unui număr semnificativ de colecţii de fotografii şi cărţi poştale, obiecte şi materiale documentare legate de băile de soare, aer şi nămol. Acestora li se vor adăuga esenţiale informaţii cu privire la moravurile şi poveştile vechilor staţiuni, rezultând o arhivă vie de imagini, înregistrări audio-video şi obiecte, care va cartografia, dezvoltarea litoralului românesc de la finele secolului al XIX-lea, până în perioada comunistă şi postcomunistă. Pornind de la aceste documente, artişti invitaţi vor produce lucrări cu rol de alternativă a istoriei oficiale. Arhivele Litoralului va funcţiona ca instrument cultural şi educaţional dedicat specialiştilor şi publicului larg dar şi ca hub de comunicare al comunităţii locale cu specialişti naţionali şi internaţionali.
Raluca Oancea, curatorul proiectului, declară în acest sens că “arhiva va constitui o istorie subiectivă, o alternativă la naraţiunile oficiale, în acord cu interpretările oferite de Michel Foucault sau Hal Foster, filosofi şi teoreticieni ai arhivelor, dar şi un mod de relaţionare al comunităţilor multiculturale de pe litoral şi un prilej de a lansa o filosofie a nămolului, element de legătură la nivel corporal, social şi articulaţie între Eros şi Tanatos.”
Rezultatele acestor cercetări vor fi puse în discuţie în cadrul unor ateliere şi simpozioane organizate în oraşe ca Eforie Sud, Constanţa, dar şi în centre culturale din Bucureşti, Cluj sau Iaşi, la care vor fi invitaţi importanţi artişti care lucrează cu arhive de imagini şi sunet, specialişti din domeniul arhivării cu prestigiu internaţional, antropologi, biologi specializaţi în flora endemică. Institutele culturale şi reprezentanţele diplomatice partenere, precum Centrul Ceh, Ambasada Suediei la Bucureşti, vor iniţia explorări în arhivele proprii şi în ţările de origine, în încercarea de a găsi fotografii ale vacanţelor petrecute de cetăţenii străini pe litoralul românesc în perioada comunistă sau postcomunistă. Iniţiativa vizează pe termen lung realizarea unor legături strategice între comunităţi din diferite state ale Europei, într-o perioadă în care unitatea este esenţială.
Echipa de cercetare reuneşte profesori universitari de arte vizuale, estetică, fotografie, comunicare din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, angajaţi în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti (Raluca Oancea, Raluca Paraschiv, Iosif Kiraly, Alexandra Croitoru), Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi (Matei Bejenaru, Cristian Nae, Cătălin Gheorghe, Cristina Moraru), Universităţii de Arte şi Design din Cluj (Răzvan Anton), alături de specialişti în arhivarea fotografiei şi a înregistrărilor sonore din cadrul Muzeului Ţăranului Român (Iris Şerban, Iuliana Dumitru), antropologi specializaţi în digitalizarea arhivelor şi practici comunitare (Cristina Irian, antropolog şi doctor UNARTE), specialişti din domeniul patrimoniului, biologiei şi ecologiei. Acestora li se alătură Jon Dean sociolog şi artist britanic, Kopacz Kund, cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly (UCEK), Călina Bârzu cercetător la Nederlands Fotomuseum, Rotterdam şi arhivar Daguerreoase, Cristian Seuşan, colaborator al proiectului land art bulgar ART NATURE “DUPPINI ART GROUP”. Comunicarea internaţională este asigurată de cadrele academice (Irina Botea Bucan, doctorand Goldsmith College şi profesor la Columbia University, Cristian Nae, curator al pavilionului României la Bienala de la Veneţia, 2019) dar şi de Emil Ghiţă fost manager cultural în cadrul Centrului Ceh din Bucureşti, care în 2021, prin asociatia FAV, a pus bazele programului Eforie Colorat.
Eforie Colorat a fost lansat, în anul 2021, ca un program cultural complex, dedicat turiştilor şi membrilor comunităţii locale, cât şi comunităţii artistice sau grupurilor de ecologie la nivel naţional. Cândva una dintre cele mai vizitate staţiuni din Europa, Eforie Sud a rămas un loc marginalizat, aproape abandonat în cursul aventurii consumeriste iar grădina sa de vară, cu cel mai mare ecran de proiecţie de pe litoral, s-a deteriorat ajungând o ruină. Curăţată prin efortul organizatorilor, grădina îşi revendică acum funcţia iniţială de spaţiu cultural şi loc de întâlnire comunitar. Organizat de Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh şi primăria Oraşului Eforie şi Radef România Film, programul Eforie Colorat îşi propune revitalizarea spaţiilor culturale de la malul Mării Negre prin artă contemporană, organizarea de rezidenţe şi discuţii.
Eforie Colorat reuneşte comunitatea artistică, decidenţii din administraţiile locale şi centrale, alături de grupurile activiste, într-un efort comun de a formula soluţiile actuale de reabilitare, o oferta culturală alternativă şi o nouă şansă de dezvoltare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
