Tulburarile de personalitate sunt afectiuni psihologice si apar atunci cand o persoana intampina probleme de percepere corecta a mediului inconjurator. Tulburarea de personalitate borderline este caracterizata de o instabilitate marcata a comportamentului si a relatiilor interpersonale. Aceasta presupune multa imprevizibilitate, atat pentru persoana in cauza, cat si pentru familia din care face parte. Aceasta afecteaza, in principal, perceptia: despre sine, despre ceilalti, despre relatiile cu ceilalti, afectand imaginea de sine, modul de relationarea cu ceilalţi, capacitatea de reglare a propriilor emotii si comportamente. Pentru a putea trata o astfel de tulburare, este vital ca ea sa fie identificata si diagnosticata.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

. Specialistii sunt de parere ca cei diagnosticati cu aceasta tulburare manifesta diferite stari, cum ar fi:   

-        senzatia de gol interior pe care trebuie neaparat sa o umple

-        gandire axata pe extreme

-        imposibilitatea chiar de a-si gestiona starea de furie

-        dispoziţie instabila/reactiva

-        dificultatea de a trai emotii inconfortabile

-        schimbarea frecventa a partenerilor, a prietenilor

-        incercarea de a manipula pe cei din jur

-        stari fluctuante de idealizare/devalorizare a celuilalt

-        eforturi mari de a evita pe cat posibil abandonul si nevoia de atentie

-        comportamente de autosabotaj, autolezare, pana la tentative suicidare

De altfel, nu trebuie sa uitam ca grupa din care face parte aceasta tulburare de personalitate se numeste “Tulburari de personalitate emotionale si dramatice”. Persoanele care au un astfel de diagnostic au tendinta de a se regasi la limita dintre nevroza si psihoza, prezentand simptome amestecate ale ambelor categorii psihopatologice.

Se pare ca boala afecteaza in mare parte femeile, cauzele putand fi biologice, chimice, genetice, legate de unele carente afective, de despartiri in copilarie. Foarte frecvent, un diagnostic de tulburare de personalitate borderline apare insotit de simptome ale altor tulburari de personalitate (cum ar fi cea evitanta, obsesiv-compulsiva, dependenta).

Daca ai realizat ca persoana de langa tine sufera de o astfel de afectiune, atunci este esential sa o indemni sa faca o vizita la cabinetul de psihiatrie, pentru ca aici avea parte de consiliere si ajutor specializat.

Iata ce trebuie sa faci daca o persoana draga sufera de tulburare borderline:

Tulburarea de personalitate borderline nu este acelasi lucru cu tulburarea afectiva bipolara. Cea mai mare diferenta dintre cele doua este ca prima reprezinta o tulburare de dispozitie, in timp ce tulburarea borderline este una de personalitate. Un alt element pentru diferentiere si care contribuie la un diagnostic corect, alaturi de alte criterii, este durata comportamentelor, adica frecventa si intensitatea schimbarilor. In timp ce persoanele borderline au comportamente impulsive, schimbari bruste de stare, o imagine de sine fluctuanta, care pot dura ore sau zile, cei care sufera de tulburare afectiva bipolara au un ritm mult mai lent de trecere de la polul depresiv spre cel maniacal sau hipomaniacal,de ordinul saptamanilor. Semnele unei structurari dizarmonice de personalitate, valabile pentru orice tip de tulburare de personalitate, apar inca din copilarie sau adolescenta si evolueaza in timp fara perioade clare de insanatosire, insa tulburarea afectiva bipolara debuteaza de cele mai multe ori la varsta adulta si evolueaza in episoade alternative.

Aceste aspecte, si nu numai, pot fi intelese doar alaturi de un specialist, acesta fiind primul pas in tratarea aceste tulburari.

Dr. Madalina Neacsu – medic specialist psihiatrie Clinica Aproape spune ca prezenta si atitudinea familiei fata de persoana cu un astfel de diagnostic pot ameliora sau agrava starile si viata celui diagnosticat. De aceea, informarea vis-a-vis de ce inseamna aceasta tulburare pentru a intelege cauzele si factorii de risc, un plan de tratament si un plan de interventie sunt necesare pentru echilibrul in cadrul familiei.

Specialistul recomanda familiei ca in perioadele in care persoana diagnosticata are astfel de manifestari, unele dintre ele pline de furie, este indicat sa nu se dramatizeze aceste accese, ci mai degraba sa faca apel la empatie si rabdare.  De asemenea, in acele momente, poate ajuta distantarea pentru a evita relatiile fuzionale intense.

Afectiunea fata de cei care sufera de tulburarea borderline trebuie sa fie permanenta, in ciuda comportamentului lor fluctuant sau de extreme. Astfel, nu trebuie judecat comportamentul impulsiv sau periculos, pentru ca acesta este considerat de specialisti doar un strigat de ajutor. Mai ales atunci cand persoana are o criza de identitate, trebuie sa fie facut constient, in mod repetat, de calitatile sale.

Simptomele tulburarii borderline sunt mai grave la tinerii adulti si se amelioreaza odata cu varsta. Multe persoane cu aceasta afectiune isi gasesc echilibrul si stabilitatea la varsta de 30-40 ani. Odata pus un diagnostic, tulburarea de personalitate borderline implica obligatoriu sedinte de psihoterapie (individuala si / sau de grup). Psihoterapia va contribui cu moduri sanatoase de relationare si moduri sanatoase de autoexprimare – a nevoilor, a ingrijorarilor, a fricilor, a impulsurilor, a afectivitatii.

Vor fi momente cand persoana se va simti „pusa la pamant” de unele simptome si va refuza tratamentul – iar in aceste momente, grija si interventia familiei sau a prietenilor sunt esentiale  pentru a o determina sa nu renunte la planul de interventie.

In concluzie, daca traiesti langa o persoana cu o astfel de tulburare, aminteste-ti faptul ca blandetea trebuie sa nu te paraseasca si ca este vital sa stii sa negociezi permanent cu ea, indiferent de starile care te incearca. Echilibrul propriu este deosebit de important atunci cand vrem sa ajutam pe altcineva!

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Conținutul acestui comunicat de presă este în întregime responsabilitatea autorului său. News.ro nu își asumă în niciun fel responsabilitatea pentru acuratețea informațiilor prezentate sau a modului de redactare a comunicatului.