Ministrul Sebastian Burduja a declarat, miercuri, despre Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă,. adoptată în şedinţa Executiviului, că un prim reper fundamntal este meritocraţia”. ”Vorbim de o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare şi inovare, atât la nivelul cercetătorului român cât şi la nivelul organizaţiilor de cercetare”, a precizat ministrul.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ministrul Sebastian Burduja a afirmat că documentul strategic este de o importanţă majoră, pentru că trasează viziunea României în ceretare şi inovare şi în specializări inteligente, în orizântul de timp 2022-2027.

”Vorbim despre domeniile cele mai importante pentru o creştere economică accelerată. Cercetarea, inovarea înseamnă de fapt productivitatea muncii, investiţii cu valoare mare adăugată, generate de economia românească, investiţii care se traduc în locuri de muncă şi salarii mai mari. De aceea am spus din nou şi din nou că este vorba de domenii de vârf de lance pentru domeniul economic românesc”, a spus ministrul Cercetării.

Burduja a mai spus că documentul strategic cuprinde câteva repere foarte importante şi a întrunit multe opinii din partea mediului academic, a institutelor de cercetare, Academia Română, ministere şi mediul privat, fiind pus în dezbatere publică anul trecut.

Ministrul a afirmat că documentul este corelat cu recomandările experţilor Comisiei Europene, a celor de la Banca Mondială, şi instrumentul pus la dispoziţie de Comisia Europeană pentru domeniile cercetare  şi inovare.

El a menţionat repedere fundamentale, arătând că în primul rând este ”meritocraţia”.

”Vorbim de o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare şi inovare, atât la nivelul cercetătorului român cât şi la nivelul organizaţiilor de cercetare. (..) Avem nişte indicatori transparenţi, obiectivi, care variază de la număr articole, număr patente, colaborări cu mediul privat, etc”, a afirmat ministrul Cercetării, afirmând că în privinţa cercetătorilor români care ne fac mândri peste hotare, sistemul românesc de cercetare trebuie să poată să îi primească şi să îi pună în valoare.

”Vorbim despre un principiu al eficienţei şi al prioritizării cheltuielilor publice, aşa cum ne spune şi Comisia Europeană. Este mai bine să dai mai mult pentru mai puţini, decât să dai mai puţin pentru mai mulţi. Asta înseamnă să prioritizezi şi să apreciezi meritocraţia”, a afirmat Burduja.

Un alt reper, potrivit ministrului, este calitatea infrastructurii de cercetare şi inovare din ţara noastră.

”Am enunţat de la începutul mandatului că prefer să investim în creiere şi nu în ziduri, dar asta nu înseamnă că am terminat cu problemele de infrastructură le cercetării şi prin această Strategie, creăm cadrul ca aceste probleme să fie rezolvate şi să îşi găsească finanţare, prin Planul Naţional, un document care urmează acestei strategii, în perioada imediat următoare şi programele operaţionale europene”, a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul a vorbit şi despre al treilea reper, al parteneriatului între organizaţiile de cercetare şi mediul privat. ”Obiectivul nostru (..) este să conectăm organizaţiile de cercetare, instituţiile, la mediul privat, să avem o corelare a temelor şi transfer tehnologic, care să genereze valoare adăugată în economie”, a spus el. 

Un alt reper al Strategiei este internaţionalizarea cercetării româneşti, sprijinul pe care îl acordă statul pentru cercetători să acceseze programe externe, europene, să contribuie la misiunile europene definite la nivel strategic.

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.