Europarlamentarul USR, Vlad Gheorghe, atrage atenţia că România ar putea să piardă sume importante din fondurile europene pentru mediu în perioada 2023-2027 pentru că, în propunerea privind Plăţile pentru angajamente de silvo-mediu şi climă din Planul Naţional Strategic PAC 2023-2027, guvernanţii au alocat pentru mediu, climă şi alte angajamente în materie de gestionare doar aproximativ 0,3 % din bugetul total.
Doar 45 de milioane de euro au fost cuprinse pentru păduri şi mediu în documentul coordonat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, deşi începând cu 2023 România are de cheltuit un total de 15,9 miliarde de euro, iar pentru perioada de tranziţie 2021-2022 alocările sunt de 6,2 miliarde de euro. ”România se află deja în numeroase proceduri de infringement din cauza angajamentelor nerespectate în ceea ce priveşte mediul, iar în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a trimis din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligaţiilor - de data aceasta, cele privind depozitele de deşeuri. În aceste condiţii, să nu profităm la maximum de banii europeni disponibili pentru mediu este intolerabil”, consideră Vlad Gheorghe, care, susţinut de grupul europarlamentar Renew Europe, a solicitat recent înfiinţarea unui Procuror Verde European pentru infracţiunile climatice.
Conform Rezoluţiei Parlamentului European din 9 iunie 2021 referitoare la Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, statele membre trebuie să depună eforturi pentru a ajunge la un procent de cheltuieli anuale pentru biodiversitate de cel puţin 10% în cadrul financiar multianual (CFM). Mai mult, având în vedere importanţa combaterii declinului dramatic al biodiversităţii, Parlamentul European prin Rezoluţia adoptată la 23 noiembrie 2021 susţine că sprijinul pentru planurile strategice ar trebui să contribuie la integrarea acţiunilor în materie de biodiversitate în politicile Uniunii şi la realizarea obiectivului general ambiţios de a aloca pentru obiectivele în materie de biodiversitate 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual în 2024 şi 10% din cheltuielile anuale din CFM în 2026 şi 2027.
Vlad Gheorghe spune că a solicitat în scris încă de anul trecut Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, respectiv Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să ia urgent măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar alocat pentru angajamentele în materie de mediu din Planul Naţional Strategic PAC 2023-2027: ”Altfel, ne aflăm în situaţia de a pune în pericol absorbţia fondurilor europene, iar încă o dată România nu îşi va îndeplini toate obiectivele asumate la nivel european, ceea ce este inadmisibil”, subliniază Gheorghe.
În răspunsul transmis europarlamentarului USR, Ministerul Mediului susţine că a transmis colegilor numeroase solicitări pe acest subiect, în timp ce Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a răspuns nici până la această dată interpelării lui Vlad Gheorghe, deşi Planul Naţional Strategic trebuia depus la Comisia Europeană încă de pe 31 decembrie 2021. ”Această pasare a responsabilităţii, lipsa de transparenţă şi nepăsarea sau nepriceperea guvernanţilor sunt cauzele principale pentru care mediul din România suferă de peste 30 de ani”, consideră europarlamentarul USR care de la preluarea mandatului în noiembrie 2020, a adresat peste 130 de interpelări, inclusiv privind numeroase aspecte legate de protecţia mediului către ministerul de resort, Regia Naţională a Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Garda de Mediu.
România adăposteşte două treimi din pădurile primare şi seculare ale Europei din zona temperată - ecosisteme apărate de legislaţia europeană ca arii protejate de tip situri Natura 2000. Din nefericire, activiştii de mediu, jurnaliştii şi chiar avertizorii de integritate din instituţiile abilitate semnalează de ani de zile că aceste arii sunt însă distruse sistematic fie prin operaţiuni de exploatare aprobate de autorităţi, fie prin tăieri ilegale încurajate de indolenţa acestora. România pierde astfel în mod ireversibil habitate întregi, precum şi oportunităţi de dezvoltare turistică şi economică a comunităţilor din zonă. ”Tocmai din acest motiv, folosirea maximală a fondurilor europene disponibile pentru conservarea biodiversităţii ar trebui să fie o prioritate pentru Guvernul României, mai ales că vorbim despre sume record de la aderarea României şi până acum”, evidenţiază europarlamentarul Vlad Gheorghe.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
