România ar putea adăuga la PIB aproximativ 24 de miliarde de euro anual până în 2030 printr-o mai mare implicare a femeilor pe piaţa muncii, prin creşterea numărului de ore plătite şi printr-o mai bună reprezentare a femeilor în domeniile cu productivitate mare, arată un raport al companiei de consultanţă McKinsey&Company. România are cel mai mare procent de femei CEO din zona Europei Centrale şi de Est, de 21%, în timp ce media în regiune este de 8%.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Produsul Intern Brut al României ar putea fi mai mare cu 24 miliarde de euro anual până în 2030 - o majorare de 8,7% pe an - prin creşterea egalităţii de gen", potrivit „Win-Win: How Empowering Women Can Benefit Central and Eastern Europe”, cel mai recent raport publicat de compania de consultanţă McKinsey&Company.

Acest plus de 24 de miliarde de euro ar putea fi generat de trei factori: creşterea cu 550.000 a numărului de femei active pe piaţa muncii, majorarea cu 1,5 ore pe săptămână a numărului de ore plătite lucrate de femei şi angajarea mai multor femei în sectoarele cu productivitate mare (utilităţi, producţie, servicii financiare, imobiliare).

La nivelul întregii Europe Centrale şi de Est, îmbunătăţirea egalităţii de gen pe piaţa muncii ar putea duce la o creştere PIB cu 146 de miliarde de euro anual până în 2030 (de la 700 la 846 miliarde de euro).

Acest prim raport McKinsey&Company privind egalitatea de gen în Europa Centrală şi de Est a analizat şapte ţări din regiune: Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Ucraina.

În România, femeile reprezintă aproximativ 52% (10 milioane) din populaţie însă doar 43% din forţa de muncă, procent similar cu media regiunii. În ceea ce priveşte participarea pe piaţa muncii, 59% dintre femeile din România sunt angajate - comparativ cu o medie de 64% în Europa Centrală şi de Est şi de 79% în ţările nordice. Analizând acelaşi indicator în cazul bărbaţilor, România are o medie similară cu cea regională şi cu Europa de Vest, de 78%.

În afară de beneficiile macroeconomice, raportul întăreşte argumentele economice în favoarea diversităţii şi la nivelul fiecărei companii. Cercetările efectuate de McKinsey&Company în ultimul deceniu indică faptul că o pondere mai mare a femeilor în funcţiile de conducere se corelează cu creşterea performanţei financiare a companiilor. Raportul de faţă confirmă această corelaţie. Companiile ale căror echipe executive aveau cea mai mare diversitate de gen au înregistrat o probabilitate cu 26% mai mare de a raporta profituri peste medie comparativ cu echipele executive cel mai puţin diverse sau fără femei în poziţii de top, conform unei analize care a inclus 200 de companii mari din Europa Centrală şi de Est.

La nivel regional, femeile sunt încă subreprezentate în funcţii de conducere, în ciuda faptului că acestea înseamnă o parte importantă a forţei de muncă şi a absolvenţilor de facultate, dar în România situaţia este mai bună.

Aproximativ 21% dintre directorii executivi din România sunt femei, comparativ cu 8% în Europa Centrală şi de Est. De asemenea, în România femeile ocupă 27% din funcţiile executive, în timp ce la nivel regional procentul este de 19%, în Europa de Vest de 16%, iar în ţările nordice - 25%. Mai mult, 44% dintre companiile de top din Europa Centrală şi de Est nu au nicio femeie cu rol executiv.

„Acest studiu arată cât de semnificativ este impactul creşterii egalităţii de gen. România ar putea adăuga în fiecare an aproximativ 8,7% la PIB, aproximativ 24 miliarde de euro, prin implicarea mai multor femei pe piaţa muncii. Dar avem şi motive de bucurie, în ciuda participării scăzute a forţei de muncă, deoarece România are un procent relativ mare de femei în funcţie de CEO - 21% - comparativ cu 8% în Europa Centrală şi de Est. Acest lucru demonstrează capitalul uman imens pe care încă nu l-am exploatat”, declară Mariana Miron, Engagement Manager în cadrul biroului din Bucureşti al McKinsey&Company.

Pentru ca potenţialul neexploatat al femeilor să fie atins, companiile şi autorităţile trebuie să facă demersuri suplimentare, relevă raportul.

"Patru zone de acţiune ar putea deveni prioritare: Crearea unei viziuni comune şi a unui plan de obiective & acţiuni care să abordeze lacunele identificate, să măsoare şi să comunice progresul; Lansarea unor scheme de sprijin pentru grupurile sub-reprezentate. Această măsură include investiţii în traininguri de management şi dezvoltarea unor scheme de sponsorizare pentru a le ajuta pe femei, precum şi pe alte grupuri subreprezentate din anumite domenii de activitate, să ocupe funcţii de top; Îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa personală şi cea profesională atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, prin oferirea, pe scară mai largă, a colaborărilor profesionale flexibile (muncă part-time, lucrul la distanţă, program de lucru flexibil), prin introducerea sau prelungirea concediului de paternitate şi prin punerea la dizpoziţie a serviciilor accesibile şi de calitate pentru îngrijirea copiilor; Atitudinile sociale: Cercetările McKinsey arată că implicarea liderilor companiilor şi ai instituţiilor publice în reducerea inegalităţii de gen, în loc să delege această activitate către „responsabilii cu diversitatea”, are un impact semnificativ. Prezenţa femeilor în funcţiile de la cel mai înalt nivel este, de asemenea, esenţială", se mai arată în raport.


 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.