Premierul Florin Cîţu afirmă, în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale în legătură cu sesizarea privind existenţa unui conflict juridic Guvern - Parlament pe tema moţiunii de cenzură, că depăşirea acestui conflict poate fi realizată numai prin sancţionarea Parlamentului, care şi-a realizat în mod abuziv competenţa prevăzută de Constituţie. De asemenea, cere Curţii să constate că nerespectarea prevederilor constituţionale împiedică continuarea traseului parlamentar al moţiunii de cenzură.
”Considerăm că depăşirea prezentului conflict juridic de natură constituţională poate fi realizată numai prin sancţionarea de către Curtea Constituţională a Parlamentului, care şi-a realizat în mod abuziv competenţa prevăzută la art. 113 alin. 2 din Constituţie. În consecinţă, solicităm Curţii Constituţionale să constate că nerespectarea prevederilor art. 113 alin. 2 din Constituţie atât sub aspectul condiţiilor de validitate pentru iniţierea moţiunii de cenzură, cât şi sub cel al obligaţiei comunicării acesteia către Guvern la data depunerii, împiedică continuarea derulării procedurii parlamentare prin trecerea la etapa dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură depusă în data de 3 septembrie a.c. şi comunicată Guvernului în data de 7 septembrie a.c”, afirmă prim-ministrul Florin Cîţu în punctul de vedere transmis CCR.
În document se precizează că, prin raportare la prezentul conflict juridic de natură constituţională, prim-ministrul este titular al sesizării, iar nu parte în conflictul juridic de natură constituţională, întrucât conflictul nu se referă la atribuţii constituţionale proprii ale prim-ministrului, ci la moduli în care Parlamentul a înţeles să îşi îndeplinească competenţa constituţională de control politic asupra Guvernului, prin iniţierea, depunerea şi comunicarea unei moţiuni de cenzură.
Documentul integral transmis de Guvern Curţii Constituţionale poate fi consultat AICI.
Premierul afirmă că ”premisa esenţială care face imposibilă prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură este însăşi neconstituţionalitatea derulării etapelor procedurale stabilite direct în textul Constituţiei, prin raportare la condiţiile privind iniţierea, depunerea şi comunicarea moţiunii de cenzură”.
”Considerăm că instanţa de contencios constituţional ar trebui să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte şi Guvern, pe de altă parte, rezultat din faptul că procedura de control parlamentar prin moţiune de cenzură a fost iniţiată cu încălcarea prevederilor art. 113 alin. 2 teza întâi din Constituţie, prin depunerea în data de 3 septembrie 2021 la cele două Camere a unei moţiuni de cenzură care nu îndeplinea condiţia constituţională a numărului minim de parlamentari necesar pentru a fi iniţiată. Acest aspect rezultă din faptul că 34 de semnături dintr-un total de 127 (117 fiind numărul minim necesar pentru iniţierea moţiunii de cenzură) nu respectau condiţiile de validitate pentru a atesta voinţa individuală, neechivocă şi unilaterală a parlamentarilor respectivi de a-şi asuma în data de 3 septembrie 2021 textul respectivei moţiuni, precum şi intenţia de a depune respectiva moţiune la data respectivă”, se arată în documentul Guvernului către CCR.
Punctul de vedere al Guvernului mai consemnează că instanţa de contencios constituţional ar trebui să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte şi Guvern, pe de altă parte, rezultat din faptul că Parlamentul României nu a verificat la momentul depunerii moţiunii de cenzură condiţiile de validitate pentru iniţierea respectivei moţiuni (veridicitatea semnăturilor, apartenenţa politică a semnatarilor şi, îndeosebi, întrunirea numărului de parlamentari semnatari prevăzuţi în Constituţie), însă a continuat procedura constituţională a moţiunii de cenzură prin prezentarea acesteia în Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului în absenţa unei confirmări a validităţii moţiunii de cenzură la momentul depunerii acesteia, în data de 3 septembrie 2021.
”Continuarea procedurii moţiunii de cenzură în condiţiile în care nu a fost validată prin verificare condiţia constituţională a numărului minim de parlamentari necesar pentru a depune moţiunea reprezintă un comportament neloial al Parlamentului faţă de Guvern în raporturile constituţionale dintre cele două autorităţi publice, de natură să afecteze activitatea Guvernului şi să conducă chiar la demiterea acestuia”, este opinia Executivului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
