Rusia şi Belarusul au lansat vineri, sub privirea îngrijorată a vecinilor lor din Europa de Est, mari manevre militare comune, pe fondul unor tensiuni ruso-occidentale recurente, în care fiecare tabără o acuză pe cealată de o multiplicare a actelor ostile, relatează AFP.
Denumite ”Zapad 2021” (Vest-2021), la aceste exerciţii urmează să ia parte 200.000 de militari şi să se desfăşoare în nouă baze militare ruseşti, cinci baze belaruse şi la Marea Baltică.
”Peste 80 de avioane şi elicoptere, 760 de vehicule de război, între care peste 290 de tancuri (...) şi până la 15 nave urmează să participe la manevre”, a anunţat Ministerul rus al Apărării, care a difuzat imagini cu Flota rusă la Marea Baltică.
Lansarea exerciţiilor a avut la o zi după o nouă întâlnire, la Kremlin, a preşedinţilor rus şi belarus Vladimir Putin şi Aleksandr Lukaşenko, care au apreciat că aceste operaţiuni militare sunt de bun simţ.
#Footage The #Zapad2021 Joint Strategic Exercise kicks off in Russia and Belarus. The drills involving up to 200,000 servicemen from both countries to be held simultaneously at 9 training grounds in Russia and 5 training grounds in Belarus https://t.co/T79PAMYNLO#RussiaBelarus pic.twitter.com/6vNWAEaraA
— Минобороны России (@mod_russia) September 10, 2021
Ele ”nu sunt îndreptate împotriva cuiva, însă organizarea lor este logică, atunci când ne uităm la alte alianţe, NATO mai ales, care îşi cresc în mod activ prezenţa militară la frontiera Uniunii” ruso-belaruse, a declarat Putin.
”Nu vom face nimic altceva decât fac deja adversarii şi concurenţii noştri”, a adăugat Lukaşenko.
Vecinii lor europeni - cu Polonia şi ţările baltice în frunte - sunt îngrijoraţi de aceste manevre, pe care le consideră potenţial destabilizatoare.
La începutul lui septembrie, preşedintele polonez Andrzej Duda a semnat un decret cu privire la instituirea stării de urgenţă, pe operioadă de 30 de zile, la frontiera cu Belarusul, în anticiparea acestor exerciţii şi de teama unui aflux masiv de migranţi.
Este vorba despre prima stare de urgenţă în polonia de la căderea comunismului, în 1989.
La sfârşitul lui august, Letonia, care se învecinează cu Rusia şi Belarusul, a lansat propriile manevre militare, la care a mobilizat 10.000 de militari din opt state, inclusiv din Statele Unite şi Polonia.
APROPIERE RUSO-BELARUSĂ
Lukaşenko a operat o apropiere accelerată de Moscova - după ce a fost sancţionat de Occident din cauza reprimării unei contestări istorice în 2020 şi 2021 - şi şi-a prezentat ţara drept ultimul bastion al Rusiei împotriva unei eventuale agresiuni NATO.
Liderii celor două foste republici sovietice, legate deja printr-o alianţă militară - Organizaţia Tratatului Securităţii Colective (OTSC, ”NATO rusesc”), au evocat joi ”înfiinţarea unui spaţiu de apărare unificat”.
Ei au anunţat că s-au înţeles asupra unei consolidări a integrării lor economice, în cadrul ”Uniunii Eusia-Belarus”, o alianţă care datează din 1999 şi care s-a aflat mult timp într-un puct mort.
Timp de ani de zile, Lukaşenko, care ţine la suveranitatea belarusă, a făcut echilibristică între Rusia şi Occident, curtându-i succesiv când pe unii, când pe ceilalţi. Însă izolarea sa internaţională tot mai mare l-a aruncat recent în braţele Moscovei.
Această apropiere are loc într-un context de tensiuni tot mai mari între Rusia şi Occident în numeroase dosare, mai ales după anexarea Crimeei ucrainene de către Rusia şi izbucnirea unui război, începând din 2014, între Kiev şi separatişti proruşi susţinuţi de către Moscova.
Acest scenariu îngrijorează, de atunci, ţările vecine.
Într-un interviu acordat ziarului Polska Times, ministrul polonez al Apărării Mariusz Blaszczak apreciază că exerciţiile ruso-belaruse testează ”sistemul imunitar” al Varşoviei.
În opinia sa, ele oferă totodată Moscovei şi Minskului oportunitatea unor ”activităţi hibride”, precum ”dezinformarea, provocări şi incidente frontaliere”.
În contextul în care Minskul este acuzat de o încurajare a trecerii unor migranţi către UE, din răzbunare pe sancţiuni occidentale, Blaszczak susţine că aceste manevre ar putea fi urmate de o ”presiune migratorie sporită” asupra Poloniei, Lituaniei şi Letoniei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
