După ce talibanii au preluat la 15 august puterea în Kabul, reprezentanţii postului afgan privat Tolo News aveau de ales între a emite în continuare sau a opri transmisiunile.
Prima opţiune a fost preferată dar, ca şi celelalte posturi de radio şi televiziune din ţară, Tolo News continuă să funcţioneze într-un climat de incertitudini.
Presa afgană nu a uitat ameninţările şi asasinatele jurnaliştilor care au fost făcute în 20 de ani de insurecţie a mişcării islamiste după plecarea de la putere în 2001, alungaţi de o coaliţie condusă din Statele Unite.
Amintirea primului regat taliban (1996-2001) rămâne încă vie în memorie - televiziunea şi mare parte din divertisment au fost interzise atunci.
Revenirea la putere a talibanilor "ne-a pus într-o situaţie foarte, foarte dificilă", a mărturisit Lotfullah Najafizada, director al Tolo News, pentru AFP. "Ca serviciu de informare funcţionează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, nu avem nici măcar o oră pauză pentru a ne gândi".
Decizia de a emite în continuare a fost luată pentru că Tolo are datoria de a acoperi realitatea, a explicat el, dar şi pentru că era "aproape imposibil" de negociat cu talibanii o reluare a programelor dacă acestea ar fi fost suspendate deja.
De la revenirea la putere, mişcarea islamistă, care vrea să arate o imagine moderată pentru a încerca să liniştească comunitatea internaţională şi populaţia, a cerut mass-media afgane să nu-şi schimbe obiceiurile.
Un responsabil taliban a acceptat să răspundă, pe 17 august, la întrebările unei jurnaliste, Behishta Arghand, în direct, din studioul Tolo News. După aceasta, jurnalista a fugit în Qatar.
"Ne este teamă, vă spun cinstit, suntem foarte nervoşi", a declarat Saad Mohseni, PDG al Moby Group, societatea-mamă a Tolo, Comitetului pentru protecţia jurnaliştilor (CPJ), din Dubai. "Avem nopţi albe, dar situaţia noastră nu este mult diferită de cea a telespectatorilor noştri", a adăugat el.
În teren, situaţia s-a degradat de mai multe săptămâni pentru jurnalişti, în special pentru femei, excluse din spaţiul public, din şcoli, în precedentul regim taliban.
Potrivit Reporters sans frontieres (RSF), numărul femeilor jurnalist active la Kabul a scăzut anul trecut de la 700 la mai puţin de 100.
În restul ţării, situaţia este la fel de critică. Aproximativ o sută de mass-media locale private şi-au încetat activitatea de la sosirea talibanilor, conform RSF.
Din 2001, mai mult de 160 de staţii de radio şi zeci de posturi de televiziune au fost înfiinţate datorită ajutorului internaţional şi al investiţiilor private.
În ultimii ani, populaţia a putut vedea programe care au fost interzise sub regimul taliban, fie emisiuni muzicale sau dezbateri politice.
Noile autorităţi afgane nu au dispus o regulă oficială în acest stadiu. Dar PDG-ul Moby Group a avertizat deja că interzicerea exercitării meseriei pentru jurnaliste sau instaurarea cenzurii constituie o "linie roşie" pentru grup.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
