Ministrul Justiţiei Stelian Ion a afirmat că decizia Curţii Constituţionale referitoare la SIIJ „intră cumva în contradicţie cu decizia Curţii de Justiţie a UE”. „Este de aşteptat pe viitor o reacţie din partea Comisiei Europene, pentru că lucrurile nu pot rămâne aşa”, a adăugat acesta. El a mai spus că Secţia de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie nu poate fi reinfiinţată sub o altă denumire şi formă, referindu-se la o propunere a UDMR care nu ar vrea să revină la DNA competenţa de investigare a magistraţilor.
„Decizia CCR intră cumva în contradicţie cu decizia Curţii de Justiţie a UE, în sensul în care se stabileşte prevalenţa Dreptului intern asupra Dreptului UE. Acest lucru nu poate decât să încurce şi mai tare. Este de aşteptat pe viitor o reacţie din partea Comisiei Europene, pentru că lucrurile nu pot rămâne aşa. În general, Curţile Constituţionale din spaţiul UE au avut un dialog bun cu CJUE, lucrurile sunt armonizate. Doar că uneori, există astfel de decizii care vin în contradicţie cu ceea ce spune CJUE şi în cazul acesta nu rămâne decât un instrument, acela în care Comisia Europeană să ia atitudine şi cum se pare că deja a procedat în cazul Germaniei, e posibil să ne aşteptăm pe viitor că se va întâmpla şi în cazul României”, a afirmat Stelian Ion, marţi la RFI.
Ministrul Justiţiei a adăugat că SIIJ nu ar trebui reînfiinţată sub o altă denumire, iar DNA nu ar trebui ocolit atunci când vine vorba de competenţa investigării magistraţilor.
„Trebuie să fim foarte atenţi ca odată cu desfiinţarea Secţiei Speciale, să ajungem la o soluţie legislativă acceptabilă, în sensul în care să nu o reînfiinţăm sub altă denumire, sub acoperişul tot al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru că şi acum Secţia Specială e organizată în cadrul Parchetului General. Ideea de a desfiinţa Secţia şi de a o reînfiinţa sub o altă denumire sau de a trimite toate dosarele către altă secţie, tot unică la nivel naţional, în cadrul Parchetului General, care să afecteze competenţa pe partea de luptă anticorupţie, aceasta nu poate fi primită şi trebuie să fim foarte atenţi la cum desfiinţăm Secţia. Soluţia corectă este cea pe care a promovat-o Guvernul. Aceasta înseamnă desfiinţarea Secţiei şi respectarea competenţei, după materie, astfel încât dosarele care ţin de criminalitatea organizată să meargă la DIICOT, cele care ţin de corupţie să meargă spre DNA, cele care au un alt obiect să meargă după competenţă la Parchetele fie de pe lângă Înalta Curte, fie de pe lângă Curţile de Apel. Dacă se merge spre soluţia în care să fie ocolit DNA, ar fi un semnal foarte-foarte greşit”, a explicat Stelian Ion.
Pe 8 iunie, Curtea Constituţională a decis că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) funcţionează constituţional în raport cu hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care a hotărât că reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate. Instanţele naţionale nu pot fi puse în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări din MCV, mai arată Curtea Constituţională.
Prin urmare, CCR a respins două excepţii de neconstituţionalitate formulate în legătură cu Legea 303/2004 privind organizarea judiciară şi a respins, ca inadmisibilă, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la ordonanţa de urgenţă a Guvernului 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.
Liderul deputaţilor UDMR Csoma Botond preciza, în luna ianuarie, că Uniunea este de acord cu desfiinţarea SIIJ, însă atribuţiile de investigare a magistraţilor nu ar trebui să revină la DNA, ci să fie înfiinţată o structură la Parchetul General.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
