Arctica este o zonă de influenţă a Rusiei, a proclamat luni ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care avertizează Occidentul pe tema ambiţiilor sale în regiune, cu câteva zile înaintea unui importnat summit regional, relatează AFP.
”Este clar pentru toată lumea, de mult timp, că acestea sunt pământurile noastre, teritoriul nostru”, a proclamat Lavrov, care denunţă veleităţi ofensive ale NATO şi Norvegiei în Arctica.
Pe de altă parte, secretarul american de Stat Antony Blinken a început duminică un turneu consacrat Arcticii - o nouă miză a rivalităţii cu China, şi o primă ocazie de testare a relaţiilor deteriorate cu Rusia înaintea unui eventual summit al lui Joe Biden cu Vladimir Putin.
Blinken se întâlneşte luni cu lideri danezi, după care efectuează o vizită în Islanda, la o reuniune ministerială a Consiliului Arcticii, prevăzută miercuri şi joi.
La Reykjavik, în centrul atenţiei se află reuniunea sa tête-à-tête cu omologul său rus Serghei Lavrov - prima reuniune de nivel înalt între cele două puteri, aflate la cuţite după alegerea unui nou preţedinte american.
Arctica, un vast teritoriu cu condiţii extreme, în jurul Polului Nord, s-a impus în ultimii ani în competiţia geopolitică mondială dintre cele opt ţări riverane membre ale Consiliului Arcticii - Statele Unite, Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda şi Islanda - vizând resursele naturale, căile de navigaţie şi poziţia strategică ale acesteia.
Ea provoacă, spre marea nemulţumire a Washingtonului, apetitul Chinei, un simplu ”observator” în Consiliu, dar care se revendică drept un stat ”cvasi-arctic”.
În preşedinţia lui Donald Trump, Statele Unite şi-au arătat în mod clar voinţa de a se ridica împotriva ”agresivităţii” ruso-chineze, iar administraţia Biden pare să vrea să continue să-şi marcheze teritoriul.
”Noi nu spunem nu tuturor investiţiilor sau activităţilor chineze, dar insistăm asupra respectării regulilor internaţionale”, avertiza săptămâna trecută coordonatorul diplomaţiei americane la Arcica James DeHart, care sublinia ”îngrijorarea” Washingtonului faţă de ambiţiile Beijingului.
CONTROVERSE TRUMPISTE
Însă Antony Blinken urmează, mai înainte de toate, să dea pagina a două controverse moştenite din era Trump.
Magnatul în domeniul imobiliar a lansat în 2019 ideea cumpărării de către americani a Groenlandei - un imens teritoriu şi un atu al micii Danemace. O idee ”absurdă”, Groenlanda ”nu este de vânzare”, i-a răspuns atunci Copenhaga.
Blinken vrea ”să aprofundeze relaţiile cu Groenlanda”, însă noul secretar de Stat este necesar să se ţină la distanţă de asemenea provocări, la întâlniri cu lideri mai întâi în capitala daneză, iar apoi într-o scurtă incursiune în teritoriul autohton.
Predecesorul său, Mike Pompeo, a zdrunicant serios precedenta reuniune a Consiliului Arcticii, blocând pentru prima oară declaraţi finală a acestuia, din cauza refuzului american ca documentul să menţioneze modificările climatice.
El a părut să evoce o mană. ”Retragerea regulată a banchizei deschide noi căi de trecere şi oferă noi oportunităţi comerciale”, îşi exprima el satisfacţia.
În privinţa acestui punct, mesajul american s-a schimbat în mod radical odată cu venirea lui Biden la putere, care a făcut din lupta împotriva încălzirii globale una dintre priorităţile sale.
De această dacă Consiliului Articii se va încheia cu o declaraţie finală, care a fost deja ”aprobată de către cei opt miniştri”, dar şi cu un ”plan strategic” comun pe o perioadă de zece ani, a anunţat însărcinata cu Mediul la Departamentul de Stat, Marcia Bernicat.
”Deschiderea oceanului nu este numai un lucru bun. Ea implică totodată riscuri enorme”, a subliniat ea, relevând ultime studii care arată că încălzirea în Arctica ”atinge un ritm nu de două ori mai mare, ci de trei ori mai mare” decât cel al restului planetei.
Administraţia Biden vrea să se sprijine pe aceste probleme de mediu pentru a explora posibile cooperări cu Moscova, care urmează să preia preşedinţia Consiliului Articii în următorii doi ani.
Antony Blinken şi Serghei Lavrov urmează să treacă în revistă ”toate aspectele relaţiilor bilaterale - bune, rele şi între cele două”, a anunţat un purtător de cuvnt al diplomaţei americane, Ned Price. Aspecte ”rele” riscă însă să fie preponderente, în contextul în care Washingtonul acuză Kremlinul de amstec în alegeri şi de atacuri cibernetice în serie.
Hotărât să-şi afişeze fermitatea, pentru a marca o ruptură cu un Donald Trump acuzat de complezenţa faţă de Vladimir Putin, Joe Biden a mers până la a-şi cataloga omologul drept un ”criminal”, iar cele două puteri rivali şi-au impus sancţiuni reciproc încă de la începutul mandatului democreatului la Casa Albă.
Însă politica externă a noului Guvern american se vrea totodată foarte pragmatică, capabilă să găsească un teren de înţelegere cu cei mai răi inamici ai Statelor Unite acolo unde America are interesul s-o facă, de exemplu în lupta împotriva modificărilor climatice sau dezarmării.
Acesta este de altfel obiectivul reuniunii de la Reykjavik, care ar urma să conducă la confirmarea unui prim summit Putin-Biden în Europa, în iunie.
”Noi vrem să testăm posibilitatea de a ne face relaţia cu Moscova mai stabilă şi mai previzibilă”, anunţa Ned Price.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
