O cercetare cu privire la valorile românilor, efectuată la începutul acestui an, legat de căsătoria între persoanele de acelaşi sex relevă un nivel crescut de acceptare a cuplurilor de acelaşi sex şi a drepturilor pe care acestea vor şi ar trebui să le aibă.
„Ţara noastră merge într-o direcţie foarte bună pentru comunitatea LGBT, o direcţie în care vedem că anumite momente din istorie nu se pot repeta”, a spus joi, la o conferinţă de presă, Teodora Rosetti, director executiv al ACCEPT.
Raimar Wagner, reprezentantul Fundaţiei Friedrich Neumann pentru Libertate, care a sprijinit demersurile asociaţiei, a punctat că datele sondajului „arată o lumină, după multe voci stridente”.
„Discursul urii practicat de multe voci politice nu se reflectă în noile date. Suntem optimişti şi sperăm că partidele politice vor lua în considerare acest studiu. România trebuie să facă paşi. E bine să rămânem optimişti şi să avem nu voci isterice care apar în media, ci aceste date ştiinţifice”, a completat el.
Rezultatele sondajului realizat telefonic, pe un eşantion de 1.064 de subiecţi, au fost prezentate de sociologul Paul Acatrinei. Eşantionul reflectă structura populaţiei din România - pe vârste, gen, educaţie, practici religioase şi regiuni geografice.
Cercetarea cu privire la valorile românilor a avut loc în luna ianuarie a acestui an a abordat trei teme mari: principalele valori ale românilor în această perioadă; atitudinea românilor faţă de căsătorie şi familie; atitudinea românilor faţă de persoanele din comunitatea LGBT şi faţă de căsătoria între persoane de acelaşi sex.
„Putem observa un nivel relativ crescut de acceptare a cuplurilor de acelaşi sex şi a drepturilor pe care acestea doresc şi ar trebui să le aibă, legale, creştere a copiilor, şi constatăm un trend de creştere faţă de acum trei ani, când a avut loc referendumul. Românii încep să fie mai deschişi. Se observă o trecere de la toleranţă, la înţelegere”, a spus Acatrinei.
Cele mai importante valori pentru români sunt: familia, sănătatea, credinţa, onestitatea şi respectul.
Motivele pentru căsătorie sunt: pentru a întemeia o familie (69%), din dragoste (63%), pentru a construi o viaţă împreună (31%), pentru a fi uniţi în faţa lui Dumnezeu (25%).
Dintre respondenţi, 68% consideră că toate familiile ar trebui protejate prin lege în România, inclusiv familiile formate din persoane de acelaşi sex. Cât îi priveşte pe tineri (18 - 34 de ani), 76% sunt de această părere.
Mai mult de 60% dintre românii care cunosc persoane gay din familie sunt de acord cu căsătoria între persoanele de acelaşi sex.
Întrebaţi care cred că sunt motivele pentru care persoanele LGBT doresc să se căsătorească, din total, 25% nu au ştiut să răspundă, însă cei mai mulţi au ales „din dragoste”, apoi „pentru a întemeia o familie” şi „pentru a construi o viaţă împreună”.
Cât priveşte reglementarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, 43% dintre respondenţi consideră că familiile de acelaşi sex au nevoie de o formă de protecţie legală în România, iar dintre tineri, 56% au ales acest răspuns.
62% dintre românii care se poziţionează pro faţă de căsătoria între persoanele de acelaşi sex sunt de acord cu creşterea copiilor în cadrul acestor familii, în timp ce 22% dintre cei care se poziţionează împotriva căsătoriei recunosc că persoanele gay pot fi sau sunt deja părinţi şi au nevoie de protecţia legii.
Dacă legalizarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex le-ar putea influenţa viaţa personală, aproximativ trei sferturi dintre români cred că asta nu ar avea niciun impact. Aproximativ 25% apreciază că ar fi negativ afectaţi de asta.
La întrebarea despre cum percep diverse drepturi ale persoanelor din comunitatea LGBT, peste 60% consideră că aceste persoane trebuie respectate şi 51% sunt de acord cu dreptul de moştenire.
Florin Buhuceanu, membru ACCEPT, şi Victor Ciobotaru reprezintă una dintre cele 21 de familii care au dat România în judecată la CEDO pentru a obţine protecţia legală din partea statului român.
„Ne bucură trendul. Este important că societatea se schimbă şi că se schimbă în bine. Sperăm să primim curând o decizie în cazul colectiv de la CEDO. Valorile noastre sunt aceleaşi ca ale oricărei familii din România. Nu vrem privilegii. Vrem egalitate. Schimbarea este evidentă în ultimii 25 de ani. Suntem în plină schimbare şi sper că politicienii vor ţine seama de informaţiile din acest studiu”, a spus Buhuceanu.
Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord-Meier Klodt, a transmis un mesaj video de susţinere şi a remarcat importanţa evoluţiei pozitive a percepţiei românilor. El a subliniat că nimeni nu trebuie discriminat.
„Rezultatul studiului este foarte relevant şi profund european. Ne oferă o adevărată rază de speranţă, pentru că ne demonstrează clar că în societatea românească s-a produs o schimbare importantă a modului de gândire. Ideea europeană e, înainte de toate, una a incluziunii. Nimeni nu trebuie marginalizat din niciun motiv”, a spus Klodt.
La conferinţa de joi au participat şi reprezentanţi URS Plus şi PSD. Cătălin Teniţă, deputat USR Plus, a declarat: „Dacă am avea acum un proiect de lege, mai ales după ce vine hotărârea CEDO, electoratul nostru este coerent cu valorile pe care le avem şi noi şi cu valorile democratice (...) Trebuie să găsim o formulă nu doar pentru a legifera căsătoria, parteneriatul pentru comunitatea LGBT, ci şi pentru parteneriatul dintre persoanele heterosexuale din ţară şi cele din afara UE”.
Petre-Florin Manole, activist pentru drepturile omului şi membru PSD, a spus: „Trebuie să existe un echilibru între cultură şi lege, dar şi ntre politic şi sondaje. Cred că politicienii trebuie să rămână alături de problemele drepturilor omului chiar dacă sondajele ar deveni pesimiste. (...) UE trebuie să se uite mai mult la valori, pentru că traversăm o perioadă de vârf a extremismului în parlamente din Europa”.
Avocata Justina Ionescu, care se ocupă de procesul colectiv deschis la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, a precizat că CEDO a tratat „prioritar, cu urgenţă nemaiîntâlnită, acest caz” şi că speră ca decizia să vină anul acesta.
„Doi ani am fost în discuţii cu statul român în faţa CEDO, am schimbat argumente. Am încheiat discuţiile şi aşteptăm hotărârea. Suntem foarte încrezători că va fi o hotărâre favorabilă celor 42 de cetăţeni români. Va fi o hotărâre obligatorie pentru autorităţile române, pentru că hotărârile CEDO trebuie să fie puse în aplicare de către stat şi statul trebuie să ia măsuri pentru respectarea drepturilor acestor familii”, a afirmat ea.
Cercetarea sociologică a fost realizată de Cult Market research şi The Street pentru Asociaţia ACCEPT. Marja de eroare este de +-3%.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
