CCR a admis joi, cu unanimitate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că anumite prevederi din legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată printr-o decizie din 26 aprilie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală - sunt neconstituţionale. Astfel Curtea a precizat că a existat un caracter imprevizibil cu implicaţii în ceea ce priveşte persoana faţă de care a fost dispusă liberarea condiţionată, „aceasta fiind în imposibilitatea de a cunoaşte data la care pedeapsa urmează a fi considerată ca executată şi în consecinţă să îşi regleze comportamentul”. Decizia CCR este obligatorie şi definitivă.
„În şedinţa din 8 aprilie 2021, Curtea Constituţională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 55 ind.1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în interpretarea dată prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
Curtea a constatat că sunt încălcate prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie şi ale art. 15 alin. (2) potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Curtea a constatat că, prin pronunţarea Deciziei nr. 7 din 26 aprilie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a conferit dispoziţiilor art. 55 ind. 1 un caracter imprevizibil, care are implicaţii în ceea ce priveşte persoana faţă de care s-a dispus liberarea condiţionată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2017, aceasta fiind în imposibilitatea de a cunoaşte data la care pedeapsa urmează a fi considerată ca executată şi în consecinţă să îşi regleze comportamentul. Ca atare, persoana faţă de care s-a dispus liberarea condiţionată înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.169/2017 se află în imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a consecinţelor faptelor sale, cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5).
Totodată, Curtea a reţinut că, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispoziţiile art.55 ind.1 din Legea nr. 254/2013 sunt convertite din norme de drept execuţional penal în norme de drept substanţial, cu încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie”, arată comunicatul de presă de joi al CCR.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
