Preşedinta Comisiei juridice a Senatului Laura-Iuliana Scântei a afirmat că joi a început dezbaterea în comisie a proiectului privind desfiinţarea SIIJ şi că actul normativ adoptat de către Guvern respectă recomandările exprese ale Comisiei de la Veneţia, Comisiei Europene, GRECO, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

„Desfiinţarea Secţiei Speciale (SIIJ) este o componentă importantă a angajamentului politic privind repararea Legilor Justiţiei asumat de #PNL, de coaliţia parlamentară şi de Guvernul condus de premierul Florin Cîţu. Azi, la Senat am început dezbaterea acestui proiect de lege in cadrul comisiei juridice împreună cu ministrul Justitiei Stelian Ion. În perioada 2017-2019, PSD urmărit prin înfiinţarea Secţiei Speciale creşterea influenţei politice asupra autorităţii judecătoreşti, folosirea Secţiei Speciale ca un instrument de presiune asupra magistraţilor care s-au opus modificărilor Legilor Justitiei, dar şi pentru a bloca investigarea unor dosare de corupţie la nivel înalt.

PNL alături de partenerii de coaliţie are legitimitatea dată de votul românilor la referendumul pentru Justiţie si la alegerile parlamentare din 2020 pentru a adopta toate modificările necesare reparării Legilor Justitiei, inclusiv proiectul de desfiintare a Sectiei Speciale. Guvernul condus de Florin Cîţu şi coaliţia din jurul PNL au un angajament politic ferm asumat în faţa partenerilor europeni şi a celor strategici de a consolida statul de drept în România si independenta justitiei.

 
Proiectul de lege pentru desfiintarea Sectiei Speciale adoptat de Guvern respectă recomandările exprese ale Comisiei de la Veneţia, Comisiei Europene, GRECO, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. Comisia de la Veneţia a apreciat în cele două avize din 2018 şi 2019 că înfiinţarea SÎIJ “riscă să creeze un *conflict între generaţii* în sistemul judiciar din România şi să submineze în mod grav eficienţa şi calitatea justitiei, dar mai ales încrederea cetăţenilor în sistemul de justitie penală şi, în general, în justitia din România.
 
A repara nu mai este un obiectiv politic suficient pentru a avea o justitie europeană în România; a elimina definitiv anomaliile juridice ale PSD şi influenţa politică a Executivului si a Legislativului asupra autorităţii judecătoreşti este dezideratul politic al PNL în această legislatură. Guvernul Florin Cîţu şi noi, parlamentarii coaliţiei avem şansa istorică ca prin adoptarea noilor Legi ale Justiţiei să finalizăm complet procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, prin încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Îi asigurăm pe români că nu vom rata această şansă, în ciuda opoziţiei unui PSD incă profund ataşat de epoca liderului condamnat Liviu Dragnea”, a scris Laura Scântei joi pe Facebook.
 
După ce Comisia juridică va da raport pe acest proiect, acesta va fi votat într-un plen al Senatului, care este decizional pentru această propunere legislativă.

Pe 24 martie, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de prim for sesizat.

Raportul adoptat de către deputaţi are şi un amendament prin care magistraţii nu pot fi trimişi în judecată fără încuviinţarea CSM în prealabil. Iniţiativa legislativă merge la Senat, care este for decizional.

Comisia juridică a Camerei adoptase, în urmă cu o săptămână de votul în plen, un raport favorabil la proiectul privind desfiinţarea SIIJ cu amendamente admise şi respinse. 

Unul dintre amendamente care a fost depus de către deputatul minorităţilor Ionel Stancu prevede că:

„Art.95 - (1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi preventiv sau arestaţi la domiciliu numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Judecătorii şi procurorii pot fi trimişi în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a unei infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.