Preşedintele ICCJ reclamă caracterul "intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor" din Comisia juridică a Camerei: O astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderaţie şi echilibru, în special în comunicarea publică

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Alina Corbu, a participat, joi, alături de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, în care urma să se discute proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (PL-x 108/2021).

 

"Prezenţa preşedintelui Înaltei Curţi la dezbaterile Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor a avut în vedere respectul datorat instituţiei Parlamentului României, organ reprezentativ suprem al poporului român, în conformitate cu prevederile art.61 alin.(1) din Constituţia României, republicată, precum şi deschiderea instanţei supreme la orice formă de dialog inter-instituţional care să conducă la îmbunătăţirea modului de funcţionare a serviciului public al justiţiei. Din păcate, caracterul intens politizat şi pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus preşedintelui Înaltei Curţi retragerea de la lucrările Comisiei, percepţia publică de independenţă şi imparţialitate, care este esenţială pentru funcţionarea autorităţii judecătoreşti, impunând ca reprezentanţii acesteia să nu fie asociaţi din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice", se arată într-un comunicat al ICCJ, semnat de Corina Alina Corbu.

 

Conform sursei citate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanţii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care ţin de organizarea judiciară şi de funcţionarea justiţiei ca serviciu public, "cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderaţie şi echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esenţiale pentru protejarea imaginii şi prestigiului justiţiei, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetăţeanului implicat în actul de justiţie.

 

"Reprezentanţii sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat şi, considerăm noi, util Legiuitorului în analiza calităţii reglementărilor emise în această materie, în special din punct de vedere tehnic, ştiinţific, precum şi din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de drept, însă ei nu trebuie implicaţi în chestiuni care ţin de lupta politică şi asupra cărora societatea, dar şi sistemul judiciar rămân divizate. Tratarea acestor chestiuni cu moderaţie, precauţie şi deschidere pentru ascultarea părerii celeilalte părţi rămân esenţiale pentru reuşita unui astfel de demers", arată preşedintele ICCJ.

 

Preşedintele Înaltei Curţi reiterează public poziţia pe care a exprimat-o anterior şi în cadrul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv că modificarea dispoziţiilor legale menţionate în proiectul de lege nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătăţească fondul reglementărilor în acest domeniu.

 

"Astfel cum a arătat, în avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislaţiei în domeniul în discuţie trebuie să includă şi o serie de garanţii prin care să se întărească statutul de independenţă al judecătorului, în special din punct de vedere al percepţiei publice (toate documentele internaţionale în materie subliniază de altfel importanţa ”aparenţelor”, a percepţiei publice în ceea ce priveşte independenţa justiţiei). Indiferent dacă se va opta la nivelul Legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de magistraţi, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluţii legislative noi, modificările de competenţă trebuie dublate de îmbunătăţiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacităţii acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflaţi în culpă, dar şi sub aspectul garanţiilor de independenţă conferite tuturor celorlalţi judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile şi obligaţiile magistraţilor, ci drepturile fundamentale ale cetăţenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanţă, la un judecător independent şi imparţial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare", adaugă sursa citată.

 

Preşedintele ICCJ consideră că orientarea oricărui proiect de lege în acest domeniu în principal către aspectele de fond, şi nu doar abordarea celor de formă, rămâne esenţială.

 

"În sfârşit, având în vedere întregul istoric al modului în care oamenii politici s-au raportat la justiţie pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul organizării judiciare, dar şi la nivelul discursului public la adresa justiţiei, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea resurselor necesare funcţionării acestui serviciu public, generându-se probleme devenite la acest moment cronice, considerăm că ar trebui asumat principiul ca orice nouă modificare a normelor de organizare judiciară să reprezinte o reformă veritabilă, care să creeze plus-valoare din perspectiva cetăţenilor implicaţi în actul de justiţie. Prin urmare, dezbaterea publică ar trebui să îmbrace o formă mai amplă şi să nu se limiteze la chestiunile cu impact preponderent politic şi mediatic, existând şi alte probleme care necesită o intervenţie cât mai urgentă a legiuitorului şi care ar îmbunătăţi perceptibil calitatea acestui serviciu public", continută Corina Alina Corbu.

 

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie exprimă încă o dată disponibilitatea instanţei supreme către dialog, către dezbatere, "pentru a identifica modalităţile în care justiţia poate progresa, dublată de invitaţia la moderaţie în discursul public privind chestiunile care ţin de sistemul judiciar şi de prioritizarea aspectelor tehnice în detrimentul celor eminamente politice, pentru că, până la urmă, buna funcţionare a justiţiei reprezintă un beneficiu adus societăţii în ansamblu".

 

În şedinţa de joi a comisiei juridice a Camerei Deputaţilor unde este dezbătut proiectul privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), în vederea emiterii unui raport, au fost dispute între preşedintele forului legislativ deputatul USR-PLUS Alexandru Badea şi parlamentarii PSD. Badea a ajuns să îi taie la un moment dat microfonul social-democratului Nicuşor Halici care i-a reproşat că nu respectă procedura. La şedinţă este prezent şi ministrul Justiţiei, Stelian Ion.

 

Preşedintele ICCJ Corina Corbu şi preşedintele CSM Bogdan Mateescu au ieşit din sala unde are loc dezbaterea proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ la aproximativ o jumătate de oră de la începerea şedinţei Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, în timpul discursului preşedintelui forului legislativ de specialitate Alexandru Badea. 

Urmărește-ne și pe Google News