Arheologii unei misiuni franco-norvegiene, care au realizat săpături de mai mult de zece ani în situl Ganoub Kasr al-Agouz (GQA), ar fi descoperit vestigiile celei mai vechi mănăstiri creştine identificată vreodată, datată din secolul al IV-lea.
Întregul sit a format un vast complex monahal, situat pe fostul drum al pelerinajului format din aceste oaze semănate în mijlocul deşertului vestic, scrie Le Figaro.
Săptăturile începute în 2009 de cercetători de la Institutul francez de arheologie orientală, susţinute de câţiva ani de cei de la MF Norwegian School of Theology, au dezvăluit şase complexe - dintre care trei biserici şi mai multe chilii monahale - răspândite pe un domeniu de aproape 80 de kilometri pătraţi.
Situate la mai mult de 370 de kilometri de actualul sit din Cairo, construite în stânca deşertică, structurile de bazalt şi de cărămidă formează insule semi-independente în care trăia, în cvasi-autarhie, o comunitate retrasă în chilii dintre care mai multe erau acoperite de texte în greacă.
Campania din decembrie a permis, între altele, descoperirea unei biserici precum şi a altor 19 piese din sectorul GQA6 al sitului, potrivit unui comunicat al ministrului egiptean al Turismului şi Antichităţilor.
Ansamblul de la Ganoub Kasr al-Agouz este în stare excepţională de conservare - în ciuda câtorva jafuri - ceea ce îl face un sit istoric de primă importanţă în studiul primelor comunităţi creştine din Egipt. Semi-abandonat de-a lungul secolului VI, situl monahal a fost o perioadă reocupat în secolele VII-VIII de o populaţie de păstori. O moştenire care i-ar fi nemulţumit pe foştii locuitori din Ganoub Kasr al-Agouz.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
