Eurodeputaţii Siegfried Mureşan (PPE) şi Dragoş Pîslaru (Renew Europe), doi dintre cei trei co-raportori ai Parlamentului European pentru Mecanismul european de redresare şi rezilienţă, au vorbit luni, într-o conferinţă online, despre ce presupune acest regulament şi au punctat paşii pe care România trebuie să îi facă în continuare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Parlamentul a votat săptămâna trecută forma finală a Mecanismul de redresare şi rezilienţă, conceput pentru a ajuta ţările UE să facă faţă efectelor pandemiei de Covid-19. Cu 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi disponibile pentru finanţarea măsurilor naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei, Mecanismul de redresare şi rezilienţă este cel mai important element constitutiv al pachetului de redresare „Next Generation EU”.

Banii vor fi puşi la dispoziţie sub formă de granturi şi împrumuturi pentru a finanţa măsuri naţionale care atenuează consecinţele economice şi sociale ale pandemiei. Se pot finanţa prin MRR şi proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior. Finanţarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanţare de până la 13% pentru planurile lor de redresare şi rezilienţă.

Pentru a putea să beneficieze de finanţare, planurile naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie să se concentreze pe domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziţia spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea, transformarea digitală, coeziunea economică şi competitivitatea, precum şi coeziunea socială şi teritorială. Sunt eligibile pentru finanţare şi planurile care ajută instituţiile să se pregătească pentru crize şi să reacţioneze la ele. Mai pot fi finanţate politicile pentru copii şi tineret, inclusiv pentru învăţământ şi formarea de competenţe.

Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puţin 37% din buget, iar acţiunilor din domeniul digital cel puţin 20%. Planurile trebuie să aibă un impact social şi economic de durată şi să includă reforme cuprinzătoare şi un pachet robust de investiţii. Ele nu pot prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu. Raportori ai PE pentru acest mecanism au fost Siegfried Mureşan (PPE), Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania) şi DRagoş Pîslaru (Renew Europe).

Legea va fi publicată în Jurnalul Oficial al UE cel mai probabil joi, a spus Siegfried Mureşan, apoi va intra în vigoare şi cele 27 de guverne trebuie să depună forma finală a planurilor naţionale. Comisia Europeană va avea la dispoziţie 2 luni pentru a le aproba, timp în care Parlamentul European va face o evaluare şi va emite o opinie de care CE „va fi obligată să tină seama”.

Proiectele cuprinse în planuri trebuie să înceapă până la data de 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026.

Cei doi eurodeputaţi au subliniat că proiectele de investiţii pentru reformele în toate domeniile, de la politica verde la învăţământ, trebuie să dovedească maturitate. Ei au punctat că dobânzile pentru împreumuturi sunt „extrem de atractive”.

„Nu există investiţii care să nu poată fi finanţate”, a spus Mureşan. „Nu există o listă de excluziune, Sigur, ele trebuie să urmeze o serie de reguli, cum ar fi să nu afecteze mediul. Trebuie să folosim banii exact acolo unde România are mai mare nevoie. Trebuie să începem cu creditele şi cu granturile”.

Nu există o cotă minimă de alocare a banilor pentru cei şase piloni şi este permisă calcularea dublă a obiectivelor. La fel ca fondurile europene multianuale, şi cele cuprinse în MRR sunt condiţionate de respectarea statului de drept.

„Guvernul României trebuie să aprobe cât mai curând planul. Mă aştept ca mare parte din acesta să cuprindă proiecte de coeziune economică”, a adăugat Mureşan.

Pîslaru a spus că MRR este „un simbol al unităţii în spaţiul european”. „Am schimbat forma originală şi am spus că planurile guvernelor trebuie făcute împreună cu societatea”.

Eurodeputatul a explicat că planul naţional are două componente: reformă şi investiţie şi avangardă/ iniţiativă.

România va primi în total peste 80 de miliarde de euro.

„Aş vrea să văd un plan naţional de redresare şi rezilienţă bine alcătuit şi, bineînţeles, care apoi să fie bine implementat, pentru ca oamenii să simtă ce înseamnă acest efort european în viaţa lor de zi cu zi. Planul naţional are în acest moment premisele corecte, cred că Guvernul are exact oamenii potriviţi şi înţelegerea necesităţii acestor reforme şi investiţii. De ce cred că avem nevoie în România este un pic mai multă înţelepciune politică, în general, în ceea ce priveşte calmul necesar pentru ca aceste proiecte să fie implementate. Ştiu că ne place să ne zbuciumăm politic, ştiu că ne sfâşiem beregatele public şi avem televiziuni care zi de zi caută eşecul tuturor măsurile. Dar poate că a venit momentul să schimbăm pagina şi să înţelegem că suntem într-un moment fast pentru România, care poate fi transformat într-o mare oportunitate din care toată lumea să aibă de câştigat”.

El a adăugat: „Planul de redresare şi rezilienţă nu este al unui guvern, este într-adevăr în responsabilitatea guvernului, dar este al tuturor cetăţenilor României”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.