Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a primit luni pe omologul său egiptean Abdel Fattah el-Sisi, un partener strategic al Franţei, pentru a discuta despre marile crize regionale, dar şi despre situaţia drepturilor omului în Egipt, relatează AFP.
Într-o conferinţă de presă comună, şeful statului francez i-a mulţumit omologului său, ”preşedintele unei mari ţări arabe şi musulmane” pentru vizita sa la Paris, în urma unei ”campanii a urii” antifranceze în lumea musulmană.
Franţa şi Egiptul sunt ”unite” în construirea unui ”spaţiu al civilizaţiei”, în care ”să nu existe loc pentru condamnarea la moarte şi discursul urii atunci când se exprimă pur şi simplu libertăţile”, a declarat Macron.
Franţa a fost vizată recent de apeluri la boicot şi manifestaţii în lumea musulmană, după ce Emmanuel Macron a apărat libertatea de caricaturizare, în urma decapitării în octombrie a unui profesor francez de istorie-geografie, Samuel Paty, din cauză că le-a arătat la ore elevilor săi caricaturi Charlie Hebdo ale profetului Mahomed.
În urma unei întrebări adresate de către un jurnalist egipteanului, cei doi şefi de stat s-au lansat în explicaţii detaliate.
Macron a apărat libertăţile, inclusiv dreptul de a critica o religie, iar el-Sisi a subliniat caracterul ”sacru” al religiei care are, în opinia sa, ”supremaţie asupra valorilor umane”.
Preşedintele egiptean a amintit că Egiptul a condamnat sasinarea profesorului Paty de către un refugiat rus cecen radicalizat, aşa cum Cairo ”condamnă orice atentat terorist”. El a recunoscut însă că ”oamenii au dreptul să aibă ce religie vor şi să refuze ceea ce vor”.
Însă el-Sisi s-a declarat îngrijorat de riscul ca, ”făcând egale valorile umane pe care noi le acceptăm şi le respectăm, şi valorile religiei”, ”să rănim milioane de persoane”.
Emmanuel Macron i-a răspuns, referindu-se la Franţa, că ”noi considerăm că nimic nu poate fi mai presus de om şi de respectarea deminităţii persoanei umane”, subliniind că ”aceasta este contribuţia filosofiei Luminilor”.
El a recunoscut că poate să existe ”o dezbatere despre decenţă” şi despre ”ceea ce poate şoca pe unul sau pe altul în raporturile dintre fiinţele umane”.
Însă, ”nicio religie nu are dreptul, pentru că o ironizăm, să declare război”, a continuat Macron, evocând separaţia strictă a puterilor în Franţa, între religie şi politică.
Catalogând drept ”foarte importantă dezbaterea pe care o avem”, el a subliniat că, în viziunea ţărilor occidentale, religia ”nu înlocuieşte politca”, ”aceasta este o bază, este un principiu democratic, iar altfel e altceva, este o teocraţie”.
Emmanuel Macron s-a declarat totodată ”avocatul constant al unei deschideri democratice” şi ”unei societăţi civile dinamice şi active”, salutând recenta eliberare de către Cairo a ”trei membri aiunor ONG-uri”.
”Am avut ocazia să evoc, aşa cum facem între prieteni de încredere şi în mod deschis, problema drepturilor omului” şi ”eu rămân avocatul constant al unei deschideri democratice, sociale şi recunoaşterii unei societăţi civile dinalice şi active”, a subliniat preşedintele francez.
Cu toate acestea, ”nu aş condiţiona cooperarea noastră în domeniul apărării şi în cel economic de aceste dezacorduri”, a declaart şeful statului francez, subliniind asupra ”suveranităţii popoarelor” şi apreciind că este ”mai eficient să ai o politică a unui dialog exigent decât o politică de boicotare care ar reduce eficienţa unuia dintre parteneriatele noastre în lupta împotriva terorismului şi în favoarea stabilităţii regionale”.
Preşedintele egiptean, care a sosit duminică la Paris într-o vizită de stat cu un protocol foarte clar, s-a întâlnit luni cu ministrul francez al Armatelor Florence Parly, în urma unei ceremonii de primire la Invalides, la care presa nu a avut acces, în mod oficial din cauza covid-19.
Après une cérémonie d'accueil officielle aux Invalides, la Garde Républicaine escorte le président Égyptien Al-Sissi devant quelques supporters jusqu'à l'Elysée ou il est attendu par #Macron pour une visite d'Etat de 3 jours controversée. #Reuters #Egypt #Paris pic.twitter.com/uOwxtm7lqj
— Antony Paone (@PaoneAntony) December 7, 2020
Lupta împotriva terorismului, Libia, conflictul israeliano-palestinian, provocări în domeniul strategiei legate de Iran şi subicte regionale sunt tot atâtea subiecte în care Parisul şi Cairo sunt pe aceeaşi lungime de undă.
Discuţiile riscă să fie mai complicate pe tema drepturilor omului, în pofida faptului că trei lideri ai Iniţiativei Egiptene în favoarea Drepturilor Personale (EIPR) au fost eliberate chiar înaintea vizitei preşedintelui el-Sisi în Franţa, în urma unei mobilizări internaţionale.
Apărărtorii drepturilor omului îl acuză pe Emmanuel Macron de faptul că-l ”primeşte cu covorul roşu pe un dictator” - în contextul în care în Egipt se află la închisoare peste 60.000 de deţinuţi de opinie, potrivit unor ONG-uri.
O represiune tot mai puternică vizează orice formă de opoziţie în Egipt - islamistă sau liberală -, după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi de către armată, în 2013, şi instalarea la putere, în următorul an, a lui Abdel Fattah el-Sisi.
Macron - care a refuzat ”să-i dea lecţii” omologului său egiptean în octombrie 2017 şi a fost criticat din această cauză de apărătorii drepturilor omului - a promis să abordeze în mod frontal, luni, subiectul drepturilor omului.
În cadrul unei vizite la Cairo, în ianuarie 2019, el şi-a exprimat refretul cu privire la faptul că situaţia nu evoluează ”în direcţia bună” în Egipt, întrucânt ”bloggeri, jurnalişti şi activişti” sunt încarceraţi în această ţară.
ONG-uri - care îndeamnă la o manifestaţie marţi seara la Adunarea Naţuonală - consideră că Franţa este necesar să treacă de-acum ”de la vorbe la fapte”.
Franţa este necesar să înceteze în primul rând ”vânzările de armament şi material de supraveghere electronică” Egiptului, riscând altfel să devină ”complicea represiunii”, avertizează Antoine Madelin de la Federaţia Internaţională a Drepturilor Omului (FIDH).
În cadrul vizitei - care rămâne în parte închisă presei -, el-Sisi urmează să depună o jerbă de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, marţi, la Arcul de Triumf, să pună prima piatră la temelia Casei Egiptului la Cité internationale universitaire şi să viziteze Station F, cel mai mare incubator de start-up-uri din lume, un punct ”obligatoriu” pentru şefi de stat aflaţi în vizită de stat la Paris.
Pentru Franţa, rămâne o prioritate o consolidare a ”parteneriatului strategic” cu Egiptul, cea mai populată ţară din lumea arabă, considerată un ”pol al stabilităţii” într-o regiune volatilă, subliniază Palatul Elysée.
”Egiptul preşedintelui el-Sisi, care i-a făcut pe Fraţii Musulmani să dea înapoi în ţară, este necesar să fie pentru Franţa un aliat de neocolit, mai ales în dosarul libian, în faţa provocărilor turce şi în lupta împotriva terorismului”, a subliniat luni, pe Twitter, şefa extremei drepte franceze Marine Le Pen.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
