Opt organizaţi neguvernamentale cer, vineri, revizuirea integrală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu şi Energie prin derularea unei proceduri de consultare a publicului ”adecvată, incluzivă şi transparentă”. Organizaţiile consideră că ”Guvernul a rămas blocat în trecut, susţine investiţiile în combustibili fosili, nu abordează criza climatică şi nici declinul biodiversităţii”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Opt organizaţii au transmis, vineri, un comunicat comun, în care abordează problema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 
 
”Guvernul a rămas blocat în trecut, susţine investiţiile în combustibili fosili, nu abordează  criza climatică şi nici declinul biodiversităţii. Cerem revizuirea integrală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu şi Energie prin derularea unei proceduri de consultare a publicului adecvată, incluzivă şi transparentă”, au transmis organizaţiile Bankwatch, WWF, Declic, Asociaţia Kogayon, Fundaţia Conservation Carpathia, 2Celsius, Eco Civica şi Greenpeace România. 
 
Organizaţiile semnatare consideră că ”elaborarea Planului s-a realizat prin încălcarea deplină a principiilor privind transparenţa şi participarea publicului la luarea deciziilor, în spatele uşilor închise, fără consultarea societăţii civile şi a altor părţi interesate”. 
 
”Sesiunea actuală de consultare publică oferă un cadru neadecvat şi limitat de colectare a propunerilor de modificare, nu are un calendar de desfăşurare clar şi împiedică participarea efectivă a publicului. Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă arată, în forma sa actuală, inconsecvenţa politicienilor români faţă de angajamentele asumate prin Acordul Climatic de la Paris şi faţă de obiectivele Pactului Ecologic European. Dacă oamenii politici ar fi înţeles actuala criză care ne ameninţă întreaga existenţă, ar fi pus în plan problemele climatice şi ale biodiversităţii ca subiect central. Acum, nici capitolul superficial despre mediu şi schimbări climatice nu are măsuri substanţiale, ba chiar prevede bani pentru investiţii în industria combustibililor fosili, în răspăr cu obiectivul neutralităţii climatice. Planul ratează şansa tranziţiei energetice prin investiţii în  producerea şi stocarea energiei din surse regenerabile, deşi potenţialul României în acest domeniu este uriaş. Planul ratează, de asemenea, şansa de a investi strategic în mediu, în condiţiile în care România este ţara cu cea mai mare biodiversitate din Uniunea Europeană, iar un mediu sănătos atenuează impacturile schimbărilor climatice de care România este tot mai afectată”, au mai transmis organizaţiile semnatare. 
 
Acestea cer revizuirea completă a acestor domenii în baza unor consultări extinse cu societatea civilă şi specialişti.
 
”Doar aşa, planul României va fi unul ambiţios, fundamentat,  şi capabil să susţină  evoluţia  societăţii noastre. În caz contrar, România nu va primi banii alocaţi şi vom rămâne nepregătiţi să facem faţă fenomenelor meteo extreme (secetă, incendii, inundaţii), deşertificării, poluării, despăduririlor şi distrugerii biodiversităţii şi a ecosistemelor care ne susţin. Vom rămâne blocaţi în trecut, iar decalajul faţă de restul Europei va creşte”, au mai transmis organizaţiile. 
Acestea anunţă că vor realiza o analiză şi propuneri detaliate, în baza măsurilor prezentate încă din luna mai pe platforma www.mainesedecideazi.ro, pe care le vor trimite Ministerului Fondurilor Europene şi Guvernului.
 
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, elaborat de Ministerul Fondurilor Europene, a fost prezentat, joi seară, într-un eveniment la care au participat preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban şi membrii Guvernului. 
 
 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.