Preşedintele Klaus Iohannis a trimis miercuri Parlamentului spre reexaminare actul normativ care modifică legea 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială. Şeful statului precizează că se impune reanalizarea modalităţii de reglementare. „Extinderea sferei beneficiarilor legii şi exonerarea de la plata tuturor sumelor de natură salarială şi asimilate salariilor încasate nelegal până la momentul intrării în vigoare a legii are, în mod evident, un impact asupra bugetului de stat, diminuându-se veniturile preconizate a fi încasate din aceste recuperări ale sumelor plătite în mod nelegal”, indică acesta.
Şeful statului arată că, prin această modificare, „sfera beneficiarilor legii se extinde la personalul tuturor autorităţilor sau instituţiilor ale căror bugete se regăsesc în una dintre următoare categorii: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice sau bugetul fondurilor externe nerambursabile”, potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele mai spune că din analiza parcursului legislativ al legii, rezultă că sfera de aplicare a actului normativ a fost extinsă şi în urma amendamentelor adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.
„Or, extinderea sferei beneficiarilor legii şi exonerarea de la plata tuturor sumelor de natură salarială şi asimilate salariilor încasate nelegal până la momentul intrării în vigoare a legii are, în mod evident, un impact asupra bugetului de stat, diminuându-se veniturile preconizate a fi încasate din aceste recuperări ale sumelor plătite în mod nelegal. Din această perspectivă, apreciem că este necesar ca, în cadrul procedurii de reexaminare a legii, Parlamentul să solicite Guvernului o informare şi o fişă financiară actualizată cu privire la impactul bugetar al legii, în forma sa amendată. Această obligaţie decurge chiar din art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie, precum şi din dispoziţiile art. 15 din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, conform sursei citate.
Totodată, legea supusă reexaminării ar trebui reanalizată de Parlament şi sub aspectul corelării cu alte acte normative.
„Astfel, legea instituie o formă de plată nedatorată, în beneficiul personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor ale căror bugete sunt prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 1341 alin. (1) Cod civil, „Cel care plăteşte fără a datora are dreptul la restituire”, iar, conform art. 1344 Cod civil, „Restituirea plăţii nedatorate se face potrivit dispoziţiilor art. 1.635-1.649”. Or, din această perspectivă, apreciem că norma din legea supusă reexaminării este în contradicţie cu dispoziţiile legale enunţate anterior. De asemenea, potrivit art. 33 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi: „În situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate”. Prin raportare la dispoziţiile legale menţionate şi în condiţiile în care legiuitorul a reglementat ca infracţiune nerecuperarea prejudiciilor constatate conform art. 64 din Legea nr. 94/1992 tocmai prin prisma importanţei acestor activităţi, apreciem că se impune reanalizarea legii atât prin raportare la aceste dispoziţii, cât şi la rolul Curţii de Conturi, cu atât mai mult cu cât toate aceste norme au caracter organic, de la care legea supusă reexaminării nu poate deroga, în caz contrar putând fi ignorate exigenţele statului de drept şi ale principiului legalităţii”, mai susţine şeful statului.
Preşedintele Iohannis adaugă că Parlamentul trebuie să reanalizeze conţinutul acestei legi şi sub aspectul sferei destinatarilor.
„Considerând că dispoziţiile legii supuse reexaminării nu pot face abstracţie de principiul constituţional al egalităţii în drepturi – potrivit căruia un tratament diferenţiat aplicat unor persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică trebuie să fie justificat obiectiv şi raţional – constatăm că dispoziţiile art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare nu cuprind referiri la personalul din administraţia publică locală. În acest context, semnalăm că o asemenea omisiune legislativă ar putea indica absenţa unor criterii obiective şi raţionale pentru delimitarea sferei beneficiarilor actului normativ”, conchide Iohannis.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
