Membrii Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European se arată preocupaţi de faptul că jurnaliştii se confruntă cu violenţe, hărţuire şi presiune şi susţin că, recent, libertatea presei în interiorul Uniunii Europene s-a deteriorat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Într-o rezoluţie adoptată marţi, comisia condamnă „încercările făcute de guvernele unor state membre de a reduce la tăcere presa critică şi independentă”.

Eurodeputaţii denunţă eforturile necinstite de a restricţiona libertatea presei şi pluralismul prin finanţări. Textul rezoluţiei face referire în special la presa de stat, care ar trebui să se bazeze pe modele financiare care să îi asigure independenţă editorială.

Este subliniată „dezvoltarea modelului de intimidare”, cu referire la uciderea jurnaliştilor Daphne Caruana Galizia şi Ján Kuciak, ca exemple de risc cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţie.

Eurodeputaţii fac apel la persoanele publice să se abţină din denigrarea jurnaliştilor şi insistă asupra obligaţiei ca atacurile să fie anchetate, subliniind că jurnalistele sunt în special vulnerabile şi ar trebui să primească protecţie suplimentară.

Textul face referire şi la faptul că o concentrare excesivă în implicarea în media pune pluralismul în pericol, astfel că este mai dificilă contestarea răspândirii dezinformării.

Eurodeputaţii au cerut ca statele membre UE să ia atitudine pentru a garanta transparenţa. Ei au criticat şi intervenţia excesivă a guvernelor în campanii publice şi au precizat că banii Uniunii nu trebuie cheltuiţi pe presa controlată de guvern sau pentru propagandă politică.

LIBE a cerut Comisiei Europene să verifice transparenţa participaţiunii, precum şi interferenţele private ori guvernamentale, în fiecare stat membru. În contextul negocierilor pentru bugetul multianual al UE, sunt cerute fonduri mai mari pentru jurnalismul independent.

În plus, eurodeputaţii solicită consolidarea cadrului legal în vederea luptei împotriva discursului care îndeamnă la ură în mediul online şi o colaborare mai strânsă între platformele online şi autorităţi. 

Membrii comisiei se arătă îngrijoraţi în special în legătură cu subminarea încrederii cetăţenilor în instituţiile democratice, mai ales prin teorii ale conspiraţiei şi campanii de dezinformare care au ca obiectiv discreditarea UE. Ei au spus că astfel de campanii au fost evidente în timpul pandemiei.

Rezoluţia va fi supusă votului în timpul sesiunii plenare din 23 - 26 noiembrie.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.