La Consiliul European la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis discuţiile s-au axat pe relaţia UE cu Marea Britanie, schimbările climatice, gestionarea pandemiei de coronavirus, relaţiile UE-Africa, evoluţiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum şi situaţia din regiunea Mediteranei de Est, transmite Administraţia Prezidenţială. Referitor la Acordul de retragere a Marii Britanii din UE, Consiliul ia în calcul inclusiv un scenariu „fără acord” (no-deal). Şeful statului a reliefat, la reuniunea de la Bruxelles, faptul că România împărtăşeşte preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creştere a numărului de cazuri de infectare cu noul virus. Acesta a subliniat că este crucială consolidarea cooperării între statele membre, precum şi faptul că va fi necesară găsirea unei soluţii pentru punerea la dispoziţia statelor membre a vaccinurilor, imediat ce acestea vor fi disponibile.
„Liderii europeni au discutat despre viitorul relaţiei dintre Uniunea Europeană (UE) şi Marea Britanie, schimbările climatice, coordonarea la nivelul Uniunii în contextul pandemiei de COVID-19, relaţiile UE-Africa, evoluţiile din vecinătatea estică a Uniunii, cu accent pe Belarus şi cazul Navalnîi, precum şi situaţia din regiunea Mediteranei de Est. În privinţa stadiului procesului de negociere privind parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie, liderii europeni şi-au exprimat îngrijorarea faţă de progresele limitate înregistrate în domeniile cheie ale negocierilor, care nu permit, în prezent, încheierea unui acord. Cu toate acestea, liderii europeni au reafirmat hotărârea de a încheia un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit, pe baza principiilor şi obiectivelor agreate anterior. În acest context, Consiliul European l-a invitat pe negociatorul-şef al Uniunii, Michel Barnier, să continue negocierile în perioada următoare, făcând un apel la Marea Britanie să facă paşii necesari în direcţia facilitării încheierii unui acord”, transmit reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale, într-un comunicat de presă remis vineri News.ro.
De asemenea, Consiliul European a reiterat importanţa implementării depline a Acordului de retragere a Marii Britanii din UE şi a solicitat statelor membre ale Uniunii, instituţiilor europene, precum şi tuturor actorilor implicaţi să intensifice eforturile de pregătire pentru finalul perioadei de tranziţie, luând în considerare inclusiv scenariul „fără un acord” (no-deal).
„În cadrul discuţiilor privind acest subiect, Preşedintele României a exprimat regretul cu privire la faptul că progresele în negocieri nu sunt suficiente la acest moment pentru încheierea unui acord între UE şi Regatul Unit. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România doreşte accelerarea procesului pentru încheierea unui acord, care trebuie să rămână obiectivul Uniunii. De asemenea, Preşedintele României a reiterat necesitatea menţinerii unităţii UE pe baza principiilor şi obiectivelor asumate, subliniind, totodată, importanţa urmăririi implementării integrale a prevederilor Acordului de retragere. În context, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România continuă pregătirile interne în vederea schimbărilor care se vor produce la finalul perioadei de tranziţie, care se încheie la 31 decembrie 2020”, mai arată sursa citată.
Şefii de stat şi de guvern au abordat, de asemenea, subiectul schimbărilor climatice, discuţiile având la bază propunerea Comisiei Europene de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivelul Uniunii, până la sfârşitul anului 2030 comparativ cu anul 1990. Concluziile adoptate de liderii europeni referitoare la această temă fac referire la faptul că toate statele membre ale Uniunii trebuie să participe la efortul colectiv de atingere a acestui obiectiv, cu luarea în considerare a circumstanţelor naţionale şi a principiilor echităţii şi solidarităţii.
„În acest context, Consiliul European invită Comisia Europeană să aibă un dialog aprofundat cu statele membre ale Uniunii pentru a evalua situaţiile specifice şi impactul la nivel naţional. Liderii europeni vor reveni asupra acestui subiect la reuniunea din decembrie 2020 pentru a agrea noua ţintă de reducere a emisiilor pentru 2030 şi avansarea poziţiei actualizate a UE la Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice până la finalul anului în curs. Totodată, liderii europeni au reiterat apelul către toate părţile la Convenţie de a-şi actualiza poziţiile, în efortul global de combatere a schimbărilor climatice”, conform sursei menţionate.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambiţioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiţii.
În acest sens, Iohannis a menţionat faptul că atingerea acestei ţinte va depinde de instituirea unor mecanisme de sprijin şi flexibilităţi adaptate nevoilor şi specificului statelor membre. Trebuie luate în considerare şi eforturile de decarbonizare anterioare, precum şi diferenţele de dezvoltare dintre statele membre, astfel încât partajarea eforturilor la nivelul Uniunii să se realizeze de o manieră echitabilă.
Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat importanţa asigurării finanţării de către UE a acţiunilor din domeniul schimbărilor climatice, în special pe baza noilor instrumente dedicate redresării economice, în funcţie de priorităţile fiecărui stat membru.
Şeful statului a arătat că, pentru asigurarea implementării adecvate a noilor angajamente, este necesară respectarea unor condiţii esenţiale. Prima dintre acestea se referă la faptul că modalitatea de atingere a noilor ţinte trebuie decisă la nivel naţional, având în vedere că nu există o soluţie unică, aplicabilă tuturor statelor membre. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este importantă menţinerea unui cadru flexibil, care să permită tuturor ţărilor din Uniune să identifice cele mai potrivite soluţii pentru contribuţia la atingerea unor noi obiective în domeniu.
De asemenea, Klaus Iohannis a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competenţă naţională, context în care este necesară adaptarea, la nivel naţional, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.
„Liderii europeni au evaluat situaţia epidemiologică curentă legată de pandemia de COVID-19. Aceştia au subliniat măsurile luate până în prezent pentru asigurarea unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, inclusiv în ceea ce priveşte măsurile de restricţie a liberei circulaţii în răspunsul împotriva pandemiei, în linie cu recomandarea Consiliului UE, recent adoptată. Consiliul European a încurajat Comisia Europeană şi statele membre să continue efortul de coordonare, cu accent pe măsurile de carantinare, urmărirea transfrontalieră a contacţilor, strategiile de testare şi metodele de evaluare comună a testărilor, recunoaşterea reciprocă a testelor, precum şi cu privire la restricţiile temporare pentru călătoriile neesenţiale la nivel UE. Consiliul European a luat notă de evoluţiile cu privire la dezvoltarea şi distribuţia vaccinurilor, subliniind importanţa asigurării unui acces corect şi facil, din punct de vedere financiar, la vaccinuri. De asemenea, Consiliul European a încurajat consolidarea cooperării în acest domeniu la nivel global. Şefii de stat şi de guvern au agreat ca evoluţiile privind pandemia de COVID-19 să fie abordate, de o manieră regulată, la nivelul Consiliului European”, mai indică sursa amintită.
Preşedintele Klaus Iohannis a reliefat faptul că România împărtăşeşte preocuparea cu privire la ritmul accelerat de creştere a numărului de cazuri de infectare cu COVID-19. Acesta a subliniat că este crucială consolidarea cooperării între statele membre, precum şi faptul că va fi necesară găsirea unei soluţii pentru punerea la dispoziţia statelor membre a vaccinurilor, imediat ce acestea vor fi disponibile.
În domeniul relaţiilor UE cu Africa, liderii europeni au reafirmat importanţa acordată consolidării relaţiilor strategice cu Africa şi parteneriatului cu Uniunea Africană. Au subliniat, de asemenea, necesitatea cooperării şi solidarităţii cu statele africane în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, afirmând angajamentul Consiliului European de a consolida sprijinul Uniunii pentru sistemele de sănătate din regiune şi capacitatea de răspuns a acestora în situaţii similare.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România sprijină consolidarea relaţiilor cu Africa şi construirea unui parteneriat mai puternic, pe baza unor priorităţi şi interese comune şi a arătat că Summitul UE-Uniunea Africană din luna decembrie a.c. ar trebui să se axeze pe rezultate concrete, iar perioada următoare ar trebui folosită pentru identificarea şi stabilirea de comun acord a obiectivelor de interes comun.
Agenda externă a şefilor de stat şi de guvern a fost completată de subiecte din vecinătatea estică, membrii Consiliului European având un schimb de opinii asupra modalităţilor de reacţie şi a măsurilor avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul evoluţiilor din Belarus. Liderii europeni au adoptat concluzii prin care exprimă solidaritatea cu Lituania şi Polonia în lumina măsurilor de retaliere adoptate de Belarus şi au condamnat continuarea acţiunilor violente îndreptate împotriva protestatarilor paşnici.
Totodată, în cadrul subiectelor privind relaţiile externe, Consiliul European a adoptat concluzii prin care solicită Federaţiei Ruse să continue negocierile trilaterale cu Australia şi Olanda pe tema doborârii avionului MH17.
În ceea ce priveşte situaţia din Estul Mediteranei, au fost reiterate concluziile Consiliului European din 2 octombrie, şi i-a fost solicitat Turciei să se angajeze în dezescaladarea tensiunilor de o manieră durabilă şi consistentă, conchide sursa menţionată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
