Liderii UE, reuniţi în summit joi şi vineri la Bruxelles, sunt hotătâţi să opună rezistenţă presiunilor aprige ale premierului britanic Boris Johnson, care face să planeze ameninţarea unei opriri a negocierilor viitoarei relaţii de după Brexit, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Noi vrem un acord bun, dar nu cu orice preţ”, a insistat joi preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, la o zi după ce a discutat la telefon cu Johnson, în prezenţa preşedintelui Consiliului European Charles Michel.

În cursul acestei discuţii, cei trei lideri au putut doar să constate lipsa vreunor progrese în negocierile împotmolite de luni de zile.

Boris Johnson a ”declarat că aşteaptă cu nerăbdare rezultatele summitului european” înainte să se pronunţe asupra ”viitoarelor etape în privinţa Regatului Unit, în lumina declaraţiei sale de la 7 septembrie”, au anunţat într-un comunicat serviciile sale.

Johnson a făcut în acea zi din data de 15 octombrie termenul-limită al britanicilor de încheiere a unui acord. ”N-are sens să ne gândim la termene care să depăşească această dată”, insista el atunci.

Potrivit unor surse citate joi de presa britanică, nehociatorul-şef britanic al Brexitului David Frost i-a spus premierului său că un acord rămâne posibil şi l-a sfătuit să continue negocierile.

Însă ameninţarea lui Boris Johnson i-a dezamăgit pe europeni, care sperau ca discuţia telefonică de miercuri să dea un nou impuls negocierilor.

”Ne-ar fi plăcut să fim surprinşi plăcut”, îşi exprimă regretul o sursă euroepană, care subliniază că liderii UE ”nu vor decide nimic” cu privire la Brexit în cadrul reuniunii lor.

Potrivit ultimului proiect al concluziilor summitului, obţinut de AFP, şefii de stat şi de guverne ai UE ar urma să se limiteze să constate ”cu îngrijorare” că ”progresele realizate” în negocieri ”nu sunt în continuare suficiente”.

Ei urmează, de asemenea, să-l îndemne pe negociatorul-şef UE al Brexitului Michel Barnier ”să continue negocierile” până la sfârşitul lui octombrie, data pe care ei au stabilit-o în vederea ajungerii la un acord. Şi să îndemne ”Regatul Unit să ia măsurile necesare” în favoarea unui compromis.

”UNDE DOARE”

Este prima oară de la începutul negocierilor comerciale când Cei 27 se reunesc în mod special pentru a discuta despre Regatul Unit şi a face rezumatul asupra poziţiei lor.

Trei subiecte blochează negocierile, şi anume pescuitul, garanţiile cerute britanicilor în domeniul concurenţei - în pofida unor progrese recente - şi modul de soluţionare a diferendelor în viitorul acord.

”Trebuie să ne întrebăm calm care este diferenţa acceptabilă între mandatul (negocierilor) şi rezultatul pe care-l putem obţine”, apreciază o sursă diplomatică. ”Trebuie să ne punem întrebarea unde este limita noastră, unde doare”, adaugă această sursă.

După ce Regatul Unit a părăsit în mod oficial UE la 31 ianuarie, negocierile între Londra şi Bruxelles în vederea încheierii unui acord de liber-schimb - care să intre în vigoare la sfârşitul perioadeide tranziţie, la sfârşitul acestui an - bat pasul pe loc.

Iar cele două părţi se acuză reciproc de faptul că lasă să planeze riscul unui ”no deal” care poate fi devastator pentru economiile lor, deja afectate de pandemia covid-19.

Dosarul modificărilor climatice urmează să fie dezbătut joi seara, iar UE urmează să-şi actualizeze până la sfârşitul anului obiectivele cu privire la reducerea gazelor cu efect de seră până în 2030.

Comisia vizează o reducere a nivelului cu 55% faţă de nivelul din 1990 - de la 40% în prezent -, pentru a atinge ”neutralitatea carbonului” în 2050. Parlamentul European (PE) reclamă, însă, o scădere de cel puţin 60%.

Statele membre ar urma doar să stabilească cadrul dezbaterii, fără să tranşeze cu privire la obiectivul lor în 2030, lucru pe care ar urma să-l facă la viitorul summit, la jumătatea lui decembrie.

În total 11 state - inclusiv Franţa, Spania şi Olanda - şi-au exprimat însă, miercuri, într-o scrisoare comună, susţinerea faţă de o scădere de ”cel puţin 55%” până în 2030.

Însă reticenţele mai multor ţări din Europa de Est - mai ales Polonia - complică situaţia. Ele ar putea cere finanţări suplimentare.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.