Cel puţin alţi 15 militari separatişti din regiunea Nagorno Karabah au fost ucişi în confruntări armate cu Azerbaidjanul, a anunţat luni această provincie secesionistă, susţinută de Armenia, iar bilanţul total a crescut astfel la 39 de morţi, în timp ce confruntările continuau luni, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În total, 32 de militari au fost ucişi - începând de duminică dimineaţa, când au izbuncnit confriuntările armate -, potrivit Ministerului separatist al Apărării.

De asemenea, cinci civili azeri şi doi civili armeni au murit în Karabah, potrivit unor bilanţuri anunţate duminică.

Azerbaidjanul nu a anunţat pierderi militare.

Însă bilanţul ar putea fi mult mai mare, în contextul în care cele două părţi afirmă că au cauzat pierderi adversarului şi difuzează imagini cu blindate distruse.

La Erevan, Minsterul armean al Apărării a anunţat că luptele nu s-au oprit pe timpul nopţii de duminică spre luni, scrie Reuters, iar la Baku, Ministerul azer al Apărării a acuzat forţele armene că bombardau oraşul Tartar.

Ministerul Apărării din Nagorno Karabah a anunţat totodată că a recucerit poziţii pierdute cu o zi înainte, însă Azerbaidjanul a anunţat, din contră, noi cuceriri teritoriale.

Forţele armate azere ”lovesc poziţii inamice cu rachete, artilierie şi aviaţia (...) şi au cucerit mai multe poziţii strategice în apropierea satului Taliş. Inamicul se retrage”, a anunţat Ministerul azer al Apărării, care a cheltuit fără să ţină socoteala pentru a achiziţiona armament, în ultimii ani, cu banii obţinuţi de pe urma petrolului din această ţară din Caucaz.

Azerbaidjanul a anunţat, după săptămâni de retorică războinică, faptul că a lansat o ”contraofensivă” majoră ca răspuns la o ”agresiune” armeană, cu artilerie, blindate şi bombardamante aeriene vizând provincia asupra căreia a pierdut controlul de la căderea URSS, în urma unui război soldat cu 30.000 de morţi, dupăcare Karabahul a rămas sub controlul separatiştilor, susţinuţi de Armenia.

Aceste confruntări armate - cele mai sângeroase din 2016 - au provocat o îngrijorare la nivel internaţional, iar ONU, Rusia, Franţa şi Statele Unite au îndemnat la încetarea imediată a focului.

Turcia şi-a exprimat susţinerea faţă de Azerbaidjan, iar Erevanul a acuzat Ankara de amestec politic şi militar în război.

Moscova, care întreţine relaţii cordiale cu cei doi beligeranţi şi care este un mare arbitru regional, este mai apropiată de Armenia, iar cele două ţări fac parte dintr-o alianţă militară dominată de Rusia, Organizaţia Tratatului Securităţii Colective (OTSC).

Statele Unite au îndemnat dumincă Azerbaidjanul şi forţele separatiste din Nagorno Karabah, susţinute de Armenia, ”să înceteze imediat ostilităţile” în această regiune disputată.

Numărul doi de la Departamentul de Stat american, Stephen Biegun, a sunat ambele părţi şi le-a îndemnat ”să înceteze ostilităţile imediat, să folosească mijloace de comunicare directă pentru a împiedica orice escaladare şi să evite orice fapte sau vorbe inutile, care ar alimenta tensiunile pe teren”, a anunţat diplomaţia ameriană într-un comunicat.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a îndemnat tot duminică Azerbaidjanul şi forţele separatiste din Nagorno Karabah, susţinute de Armenia, ”să înceteze imediat luptele” în regiunea disputată.

Guterres ”îndeamnă cu fermitate părţile să înceteze imediat luptele, să angajeze o dezescaladare a tensiunilor şi să revină de îndată la negocieri semnificative”, a anunţat într-un comunicat un purtător de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.