Guvernul chinez a oferit detalii despre „centrele de instruire vocaţională” din regiunea Xinjiang într-un raport publicat joi, în care îşi apără sistemul de tabere de concentrare pentru uiguri şi alte minorităţi etnice şi care arată că, în medie, 1,29 de milioane de muncitori au trecut, anual, prin aceste centre între 2014 şi 2019, informează The Guardian.
În raport se arată: „Prin politicile proactive de muncă şi angajare, Xinjiang a îmbunătăţit continuu vieţile materiale şi culturale ale oamenilor şi a garantat şi dezvoltat drepturile lor umane în orice domeniu”.
Cifrele incluse în document dau detalii despre amploarea programului. În medie, 1,29 milioane de muncitori, inclusiv 415.400 din sudul Xinjing, au trecut prin „instruire vocaţională” în fiecare an, între 2014 şi 2019, însă nu este clarificat dacă oamenii au trecut prin tabere de mai multe ori.
China s-a confruntat cu numeroase acuzaţii, susţinute de dovezi, de concentrare masivă pentru reeducare a oamenilor din minorităţi din regiunea Xinjiang, precum şi supraveghere, aplicarea de restricţii în funcţie de religie şi culturi şi chiar faptul că vrea ca femeile uigure să fie sterilizate. Experţii spun că practicile merg către genocid cultural.
Acuzaţiile sunt vehement negate de Beijing, care susţine că politicile sale au ca scop combaterea terorismului şi reducerea sărăciei.
Jurnalişti şi grupuri pentru drepturile civile nu primesc permisiunea de a vedea taberele secrete.
Presiunea internaţională exercitată asupra Chinei pentru a pune capăt practicilor împotriva minorităţii musulmane din Xinjiang - sancţiuni, inclusiv din partea SUA, şi companii, precum H&M, care au întrerupt legăturile cu producătorii din regiune - au determinat autorităţile să ofere aceste explicaţii.
Peter Irwin de la Uyghur Human Rights Project a spus că Beijingul emite rapoarte „când se simte ameninţat de raportările crescute pe teme pe care le consideră sensibile”.
În noul raport este specificat faptul că media anuală a „relocării surplusului forţei de muncă rurale” a fost de peste 2,76 de milioane de oameni, peste 60% fiind în Xinjiang.
Din 2018 până în 2019, 155.000 de oameni din gospodării înregistrate ca sărace din sudul Xinjiang şi zonele din apropiere şi-au „găsit locuri de muncă în afara localităţilor natale şi ulterior au ieşit din sărăcie”. Alţi 135.000 din prefecturile Kashgar şi Hotan „şi-au găsit de muncă în afara localităţilor de baştină”.
Comunitatea internaţională ripostează la acţiunile Chinei în Xinjiang, dar şi în Hong Kong, cu sancţiuni şi întreruperea legăturilor comerciale.
La începutul lunii septembrie, peste 300 de organizaţii non-guvernamentale au îndemnat Organizaţia Naţiunilor Unite să înfiinţeze un mecanism internaţional care să ancheteze încălcări ale drepturilor omului în China şi cele mai înalte instanţe ale organizaţiei „să acţioneze în mod hotărâtor”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
