Romanul "Dimineaţă pierdută" al Gabrielei Adameşteanu se află pe lista recomandărilor de lectură pentru această vară făcute de Consiliul European. Lista cuprinde 18 titluri din 18 state membre UE şi a fost iniţiată de Biblioteca Consiliului European şi fosta Preşedinţie a Croaţiei la Consiliul Uniunii Europene, sub titlul „Cititori ai Europei. Listă de lectură”.
Lista a fost întocmită pe baza selecţiei făcute de Reprezentanţele Permanente pe lângă Uniunea Europeană (UE) şi cuprinde romane grafice, ficţiune istorică, basme, piese de teatru.
Reprezentanţa României pe lângă UE a propus "Dimineaţă pierdută" de Gabriela Adameşteanu, roman apărut în 1984 la Cartea Românească şi publicat în opt ediţii la Polirom.
Romanul a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul "Bulandra" (decembrie 1986 - februarie 1990), cu: Tamara Buciuceanu, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Rodica Tapalagă, Marcel Iureş, Mihai Constantin etc.
A fost până acum tradus în franceză (Gallimard, Franţa), germană (Aufbau, Germania), maghiară (Europa, Ungaria), spaniolă (Random House Mondadori, Spania), italiană (Atmosphere Libri, Italia), ebraică (Nimrod Books, Israel), bulgară (Balkani, Bulgaria), engleză (Northwestern U. P., SUA), portugheză (Dom Quixote, Portugalia), polonă (Wydawnictwo W.A.B., Polonia), estonă (EestiRamaat, Estonia), turcă (Yapi Kredi Kultur Sanat, Turcia), suedeză (Bonnier, 2244, Suedia).
Traducerea în limba germană a "Dimineţii pierdute", realizată de Eva Ruth Wemme, a obţinut Premiul Târgului de Carte de la Leipzig (ediţia 2019).
"Dimineata pierdută este unul dintre cele mai bune romane apărute în ultima vreme: bogat, chiar stufos, profund, “adevărat” până în cele mai mici amănunte, modern în construcţie şi scris cu fineţe. Gabriela Adameşteanu stăpâneşte la fel de bine ambele registre: şi pe cel individual, aparent minor, psihologic, monden şi burghez, şi pe acela colectiv, politic, în care războiul şi refugiul sunt privite ca mari catastrofe naţionale. Împletirea lor e absolut remarcabilă, firească. Construcţia romanului, foarte modernă, se bazează pe un principiu de relativizare a perspectivelor. Romanul e caleidoscopic, permiţând nu doar alternarea planurilor mari cu prim-planurile, dar şi pe cea a seriosului cu derizoriul, pe a pateticului cu ironia. Lumea se descompune şi se recompune din aceste cioburi, rotite când mai repede, când mai lent, după necesităţi. Modernitatea constă în multiplicarea, ca în zeci de oglinzi care se răsfrâng reciproc, comentariului interior datorat protagoniştilor", scria Nicolae Manolescu, Lumea în două zile, „România literară”, 24 mai 1984).
Absolventă de Litere la Universitatea Bucureşti, Gabriela Adameşteanu a lucrat la Editura Enciclopedică (1965-1984) şi la Cartea Românească (1985-1990). Redactor-şef al săptămânalului „22”, editat de Grupul pentru Dialog Social (1991-2005), şi al suplimentului „Bucureştiul Cultural” (până în 2013). Vicepreşedintă (2000-2004) şi preşedintă a Centrului Român PEN (2004-2006). Membră a juriului pentru Premiul Uniunii Latine (2007-2010). Ordinul Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2013), acordat de Ministerul Culturii din Franţa. Cărţile ei, constant reeditate, au primit numeroase premii naţionale, sunt traduse în 16 limbi şi foarte bine primite de critica literară română şi internaţională.
Alte scrieri: Romane: "Drumul egal al fiecărei zile" (1975), "Întîlnirea" (2007), "Provizorat" (2010), "Fontana di Trevi" (2018). Proză scurtă: "Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă" (1979), "Vară-primăvară" (1989). Non-fiction: "Anii romantici" (2014).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
