Fostul procuror Mircea Negulescu va fi cercetat sub control judiciar pentru următoarele 60 de zile, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a respins propunerea de arestare preventivă pe numele acestuia. Decizia nu este definitivă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
ICCJ a decis să respingă propunerea de arestare preventivă formulată de Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie cu privire la fostul procuror Mircea Negulescu şi fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache. Instanţa a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru cei doi, pe o durată de 60 de zile, începând din 16 iulie şi până la 13 septembrie. 
 
Pe durata controlului judiciar, Mircea Negulescu trebuie să se prezinte la procurori sau la instanţă ori de câte ori este chemat, să informeze dacă îşi schimbă locuinţa, să se prezinte la Poliţia municipiului Ploieşti conform programului de supraveghere sau când este chemat, să nu ia legătura cu Mihai Iuliano Iordache sau cu persoanele vătămate şi martori din dosar. 
 
Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.  
 
Fostul procuror Mircea Negulescu, în prezent exclus din magistratură, a fost reţinut miercuri de procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie în legătură cu dosarul Tony Blair, în care este implicat şi Victor Ponta. Alături de Negulescu, a fost reţinut şi un fost ofiţer de poliţie judiciară, care l-ar fi ajutat pe acesta.
 
Mircea Negulescu fusese reţinut de procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pentru cercetare abuzivă (6 infracţiuni), represiune nedreaptă (4 infracţiuni), instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, fals intelectual (12 infracţiuni), abuz în serviciu (4 infracţiuni) şi constituirea unui grup infracţional organizat, a transmis, miercuri seara, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Totodată procurorii SIIJ au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a unui fost ofiţer de poliţie judiciară, pentru complicitate la cercetare abuzivă (6 infracţiuni), complicitate la represiune nedreaptă (4 infracţiuni), complicitate la instigare la represiune nedreaptă în modalitatea participaţiei improprii, complicitate la influenţarea declaraţiilor, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţiei improprii, complicitate la inducerea în eroare a organelor judiciare în forma instigării şi în modalitatea participaţie, fals intelectual (10 infracţiuni) ,complicitate la abuz în serviciu (4 infracţiuni), constituirea unui grup infracţional organizat.

”În fapt, primul inculpat, în calitate de procuror de caz la DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul celui de al doilea inculpat, ofiţer de poliţie judiciară, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare aflate în instrumentarea DNA – ST Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 4 persoane precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de 3 persoane, despre care cunoştea că sunt nevinovate, şi ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă a unei persoane în baza materialului  probator plăsmuit”, arătau procurorii.

Potrivit sursei citate, aceştia ar fi determinat 4 persoane, prin corupere, prin constrângere sau prin alte fapte cu efect vădit intimidant, să dea declaraţii mincinoase în cele două dosare instrumentate, ar fi determinat 3 persoane să formuleze, ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, ar fi procedat la falsificarea denunţurilor şi a declaraţiilor acestor persoane prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, precum şi la clasificarea denunţurilor ticluite în numele a doi dintre denunţători.

”Toate aceste fapte ar fi fost săvârşite în cadrul unui grup infracţional organizat în scopul ticluirii celor două dosare ale DNA – ST Ploieşti pentru învinuirea pe nedrept a unor persoane, deşi cunoşteau că acestea sunt nevinovate”, menţionau reprezentanţii Parchetului General.

Surse judiciare afirmau că reţinerea lui Negulescu are legătură cu dosarul Tony Blair, în care este implicat fostul premier Victor Ponta.

Potrivit procurorilor, Ponta ar fi beneficiat de 220.000 de euro de la Sebastian Ghiţă pentru a organiza vizita fostului premier britanic Tony Blair în România, iar în schimbul banilor l-ar fi desemnat pe omul de afaceri drept candidat pe listele PSD.

De asemenea, în iunie,  Parchetul General anunţa că procurorii din cadrul Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie  a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată alui Negulescu (eliberat din funcţie în cursul anului 2019 ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură) pentru cercetare abuzivă, influenţarea declaraţiilor martorilor, (patru infracţiuni); participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare sub modalitatea instigării în formă continuată

Mircea Negulescu este acuzat că, în calitate de procuror de caz într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ar fi ”ticluit probe nereale prin construirea unui scenariu mincinos, respectiv obţinerea unui denunţ de la o persoană deja cercetată în acelaşi dosar şi consemnarea de declaraţii nereale sub pseudonim de la mai multe persoane”.

De asemenea, Negulescu ar fi ”realizat acţiuni de determinare prin constrângere morală asupra a patru persoane, trei dintre acestea fiind audiate atât cu identitate protejată cât şi cu identitate reală, să dea declaraţii mincinoase, totul în scopul de a proba existenţa unor fapte de evaziune fiscală şi coruperea alegătorilor şi de a atrage răspunderea penală a unei persoane nevinovate pentru fapte imaginare”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.