O petiţie semnată de 170 de organizaţii, instituţii şi personalităţi, printre care Şerban Sturdza, Ana Blandiana, Ştefan Câlţia, Mihai Şora, Victor Rebengiuc, Andrei Pleşu, Radu Paraschivescu, îi solicită ministrului Culturii, în contextul recentei demolări a imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22, zona construită protejată nr. 45 Cotroceni, să acţioneze, considerând "imperios necesară racordarea legislaţiei, a procedurilor de avizare, autorizare şi control la bunele practici europene pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a mărturiilor identităţii culturale naţionale".
"Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situaţia sa este gravă şi că se îndreaptă accelerat spre distrugere", se arată în textul scrisorii, transmis de Şerban Sturdza, preşedinte al Fundaţiei Pro Patrimonio.
Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum şi prin construcţii noi, străine
caracterului locului, este poziţia semnatarilor.
În apelul pentru salvarea patrimoniului construit din România, după demolarea imobilului din str. Frédéric Joliot-Curie 22, ultima dintr-un şir de zeci care s-au petrecut în perioada post-dictatură în capitala unei ţări europene, "noi, semnatarii acestei scrisori, considerăm că situaţia actuală a patrimoniului construit în România necesită reglementare fermă, rapidă din partea Ministerului Culturii, autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea şi aplicarea strategiei şi politicilor în domeniul culturii".
Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă iar semnatarii spun că situaţia este "gravă".
"Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările iniţiate de organizaţii profesionale şi de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum şi de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute", avertizează cei 170.
"Cadrul legislativ de protecţie a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permiţând, fără riscul unei sancţiuni, derapaje în procedurile de avizare şi intervenţii de natură să distrugă moştenirea culturală locală şi contribuţia naţională la patrimoniul european", potrivit documentului.
Ei solicită "susţinerea unor parteneriate active cu organizaţiile profesionale O.A.R., U.A.R., R.U.R., ICOMOS România, cu O.N.G.-urile care apără patrimoniul, şi nu în ultimul rând, cu mediul academic din toată ţara, şi promovarea ghidurilor de intervenţie în zone de patrimoniu create prin proiectele culturale finanţate de Ordinul Arhitecţilor din România şi de Uniunea Arhitecţilor din România".
De asemenea, pledează "pentru transparenţă şi solicităm ca toate studiile istorice, avizele şi autorizaţiile privind intervenţiile pe monumente istorice şi în zone construite protejate să aibă caracter public şi să fie accesibile oricui într-o arhivă digitală a Ministerului Culturii. Pledăm, totodată, şi pentru caracterul public al solicitărilor de desfiinţare a unor imobile, cât şi al avizelor emise de Direcţiile pentru cultură judeţene sau de Ministerul Culturii".
"Este inadmisibil ca intervenţii agresive sau solicitări de desfiinţare a unor clădiri valoroase din zone protejate, care au fost respinse de Comisiile zonale ale monumentelor istorice şi de Direcţiile judeţene pentru cultură, să fie în final avizate favorabil de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi de Ministerul Culturii. Este semnul unei nepermise relativizări a criteriilor şi normelor de protecţie patrimonială, ca şi al lipsei de colaborare a administraţiei centrale cu cea locală", se arată în scrisoare.
Din punctul de vedere al semnatarilor, "pentru oricare din aceste intervenţii, proiectul trebuie să rămână în dezbatere publică cel puţin 30 zile, iar observaţiile formulate să fie luate în considerare şi analizate de comisiile de specialitate. Este o practică curentă în toate ţările europene".
Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
