Selecţia de filme româneşti de la cea de-a 19-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania cuprinde un număr record de 21 de lungmetraje şi 16 scurtmetraje, care vor fi proiectate, în prezenţa realizatorilor, între 31 iulie şi 9 august, la Cluj-Napoca.
Organizatorii anunţă că 15 sunt premiere pentru publicul din România, în secţiunea Zilele Filmului Românesc, iar şapte vor fi în premieră mondială.
"Un film de o seriozitate aproape intimidantă", aşa cum îl descrie Screen Daily, "Malmkrog", drama de epocă pentru care Cristi Puiu a câştigat Premiul de regie în secţiunea Encounters de la Berlinale, se va vedea pentru prima dată în România la TIFF.
De la Berlin vine şi "Tipografic Majuscul", de Radu Jude, care pune în contrast imagini din arhiva TVR cu povestea reală, adaptată anterior pentru scenă de Gianina Cărbunariu, a unui adolescent prins în timp ce scria mesaje antisistem pe ziduri, în comunism. Din evenimente reale - intervenţia Jandarmeriei în cazul conflictului de la Muzeul Ţăranului Român, când un grup de protestatari a întrerupt proiecţia unui film LGBT - se inspiră şi Dan Chişu în "5 minute", proiectat în premieră la Varşovia.
Despre distanţa dintre aşteptări şi realitate vorbeşte noul film semnat de Tudor Cristian Jurgiu, Şi poate mai trăiesc şi azi: seduşi de ideea unei iubiri perfecte, ca-n filme şi cărţi, doi tineri îşi propun s-o trăiască pe pielea lor. În premieră absolută va rula şi "Început" al lui Răzvan Săvescu, despre încercarea unui cuplu de a face faţă noii realităţi, după ce se izolează la munte.
Ivana Mladenović e regizoare şi protagonistă a unei poveşti neconvenţionale despre apartenenţă şi dor, spusă cu umor şi tandreţe în "Ivana cea Groaznică", premiată la Locarno. Actorul Teodor Corban are rolul central în două debuturi puternice: filmul poliţist "Urma" (r. Dorian Boguţă), despre dispariţia neaşteptată a unui pianist, şi "Cărturan" (r. Liviu Săndulescu), despre ultimele aranjamente ale unui bărbat care află că nu mai are mult de trăit.
Nominalizată la Premiile Academiei Europene de Film, animaţia "Călătoria fantastică a Maronei" (r.Anca Damian) este povestea înduioşătoare a unei căţeluşe cu nasul în formă de inimă.
Despre deportările din anii ‘50 în Câmpia Bărăganului vorbeşte noul film al lui Andrei Zincă, "Şi atunci… ce e libertatea?", bazat pe nuvela "Proiecte de trecut" a Anei Blandiana. Din fapte istorice reale se inspiră şi "Cardinalul" (Nicolae Mărgineanu), povestea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit în faţa românilor strânşi la Alba Iulia proclamaţia Unirii de la 1 decembrie 1918.
10 documentare în premieră pe marele ecran
Selecţia de documentare este, la rândul ei, generoasă: 10 dintre cele 21 de lungmetraje sunt poveşti nonficţionale, unele aduse în premieră pe marele ecran.
"Devastator de sincer şi emoţionant" scrie Film Threat despre "Acasă", debutul lui Radu Ciorniciuc, distins cu Premiul Special al Juriului pentru imagine la Sundance. Filmul documentează viaţa unei familii nevoite să se mute din locul pe care îl numea acasă, Delta Văcăreşti. Acelaşi peisaj e abordat dintr-o altă perspectivă în "Delta Bucureştiului", regizoarea Eva Pervolovici explorând istoria acestei adevărate oaze din mijlocul Capitalei.
"Lemn", realizat de Monica Lăzurean Gorgan, Michaela Kirst şi Ebba Sinzinger, demască acţiunile ilegale de defrişare ale marilor companii exploatatoare.
Multi-premiatul "Colectiv" (r. Alexandru Nanau) dezvăluie o întreagă reţea a corupţiei, minciunii şi manipulării în sistemul sanitar românesc.
"Totul nu va fi bine" (r. Adrian Pârvu şi Helena Maksyom) esteun documentar despre prima generaţie născută după dezastrul nuclear de la Cernobîl. Directorul de imagine Tudor Platon debutează în regie cu "Casa cu păpuşi", o incursiune într-un univers special: vacanţa anuală a unor femei de 70 de ani, peste care timpul pare să nu fi trecut.
"Profu’", debutul lui Alex Brendea, e portretul plin de umor al unui profesor neconvenţional şi carismatic care îşi dă demisia din învăţământ şi deschide o şcoală de meditaţii în micul său apartament.
"Aşteptaţi răspunsul operatorului", de Pavel Cuzuioc, este o alegorie audiovizuală despre comunicare în era modernă, cu tehnicieni care repară cablu, din mai multe ţări, fiecare interacţionând diferit cu clienţii lui.
"Siberia din oase", de Leontina Vătăman-Mărgineanu, adună mărturii de la basarabenii deportaţi în Siberia în urmă cu 70 de ani. Tot despre istoria Basarabiei vorbeşte şi "Grădina Sovietică", documentarul lui Dragoş Turea despre experimentul secret al lui Nikita Hruşciov de a transforma Moldova în Grădina Sovietică, prin folosirea energiei atomice în agricultura locală.
Selecţia Zilelor Filmului Românesc este completată de 16 scurtmetraje, cele mai multe dintre ele la prima întâlnire cu publicul: "Contraindicaţii" (r. Lucia Chicos), inclus în selecţia Cinéfondation la Cannes 2020, "El iubeşte ochii mei" (r. Enxhi Rista) - votat "Cel mai bun scurtmetraj documentar" la Premiile Gopo 2020, "These Days" (r. Andrei Creţulescu), animaţia "Moartea şi Cavalerul" (r. Radu Gaciu), "Basmofilia" (r. Tudor Cristian Jugiu), "Luna mea" (r. Claudiu Mitcu), "Saşa şi Petre" (r. Luca Istodor), "Zimnicea" (r. Bogdan Naumovici), "Amar" (r. Sarra Tsorakidis), "Corigent" (r. George ve Ganaeaard), "Idila" (r. Mihai Mincan), "Totul pentru Riana" (r. Mihai Dragolea), Laila (r. Raya Al Souliman), "Bilet de iertare" (r. Alina Şerban), "Despre ce naiba să scriu?" (r. Matei Monoranu), "Bucureştiul văzut de sus" (r. Andrei Răuţu).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
