Ministerul ucrainean de Externe cere Franţei să reacţioneze în mod oficial faţă de sosirea marţi în Crimeea anexată de Moscova a cinci eurodeputaţi francezi din cadrul Partidului Rassemblement National (RN, fostul FN, extremă dreapta), invitaţi de Rusia în calitate de observatori ai referendumului privind amendarea Constituţiei Rusiei, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul Franţei la Kiev, Étienne de Poncins, adjunctul ministrului ucrainean de Externe Emine Djaparova a ”atras atenţia asupra contactelor inacceptabile” dintre eurodeputaţii francezi şi ”reprezentanţi ai administraţiei Federaţiei ruse pe teritorii ucrainene ocupate” şi a cerut Franţei o reacţie oficială.

Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, ”Étienne de Poncins a afirmat că poziţia oficială a Parisului de susţinere a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ucrainene rămâne neschimbată” şi i-a dat asigurări interlocutoarei sale că va transmite solicitarea Ministerului francez de Externe.

Peninsula ucraineană Crimeea a fost anexată de Rusia în martie 2014.

Uniunea Europeană (UE) şi o mare parte a comunităţii internaţionale susţine Ucraina în privinţa peninsulei.

Delegaţia - condusă de către preşedintele Asociaţiei Dialog franco-rus, eurodeputatul RN Thierry Mariani, urmează să rămână în Crimeea ocupată până joi, potrivit agenţiei ruse de presă RIA Novosti.

În afară de acest ”obişnuit” al vizitelor în Siria, în Crimeea şi în teritorii din estul Ucrainei aflate sub controlul separatiştilor propruşi, din delegaţie mai fac parte eurodeputaţii RN Jean-Lin Lacapelle, Philippe Olivier, Hervé Juvin şi Virginie Joron.

Pătat deja de fraude, scrutinul în vederea modificării Constituţiei ruse a început la 25 iunie şi se încheie miercuri.

În afara unei serii eteroclite de subiecte - obligaţia statului de a apăra ”adevărul istoric”, definirea căsătoriei drept o ”uniune a unui bărbat cu o femeie” sau menţionarea ”memoriei strămoşilor, care ne-au transmis idealuri şi credinţa în Dumnezeu”, această revizuire urmează să-i permită preşedintelui rus Vladimir Putin să candideze la alte două mandate.

Aflat la putere din 2000, Putin ar putea rămâne preşedinte până în 2036.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.