Liderii Uniunii Europene i-au îndemnat vineri pe şefii de stat şi de guverne ai Celor 27 de state membre să se unească pentru a ajunge rapid la un acord asupra unui plan masiv de relanare economică post-coronavirus, în vederea scoaterii Bătrânului Continent dintr-o recesiune istorică, relatează AFP.
Un acord asupra acestui plan - în valoare de 750 de miliarde de euro - va marca o etapă istorică în construcţia europeană, deoarece această sumă va fi împrimutată - pentru prima oară - de pe pieţele financiare în numele UE, creând ceea ce constituia până acum un tabu, şi anume o datorie europeană comună.
”UN PAS DECISIV”
”Este responsabilitatea noastră colectivă să reuşim”, a scris pe Twitter preşedintele Consiliului European Charles Michel, imediat înainte de începerea summitului prin videoconferinţă, care lansează negocieri dificile şi complexe.
”Azi facem un pas înainte decisiv pentru a ieşi din criză. Trebuie să ne unim, nu avem timp de pierdut”, a subliniat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Euripene (CE), a cărei propunere serveşte drept bază a negocierilor statelor membre.
Acest summit virtual permite, înainte de toate, fiecărui lider să-şi prezinte obiectivele şi marjele de negociere cu privire la această relansare menită să susţină o economie europeană sinistrată de covid-19. Alt summit - eventual două - sunt necesare în vederea ajungerii la un acord, dorit cel mai târziu la sfârşitul lui iulie.
”Va fi un tur de încălzire indispensabil, pentru a lua temperatura”, apreciază Palatul Elysée, mai ales a Olandei, Austriei, Suediei şi Danemarcei, cei patru ”frugali”, foarte rezervaţi faţă de acest plan, în primul rând în beneficiul ţărilor din Europa de Sud.
”Acesta este unul dintre cele mai importante proiecte comune de decenii”, subliniază un diplomat european. ”Putem vorbi despre un lucru istoric”.
Negocierile vizează propunerea CE a unui ”instrument de relansare” în valoare de 750 de miliarde de euro, inspirat larg de iniţiativa Angelei Merkel şi a preşedintelui francez Emmanuel Macron - o alinaţă cu greutate în dezbatere.
Acest fond completează o propunere de revizuire a bugetului UE aferent perioadei 2021-2027 - în valoare de 1.100 de miliarde de euro - asupra căruia statele membre urmează de asemenea să se înţeleagă.
Din suma de 750 de miliarde de euro, 500 de miliarde urmează să fie redistribuite în cadrul bugetului UE sub formă de subvenţii acordate ţărilor celor mai afectate de covid-19, ca Spania şi Italia, iar 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
”Niciodată mai înainte coeziunea şi solidaritatea nu au fost atât de importante ca azi”, a insistat cancelarul german Angela Merkel.
”FACTURA CONTRIBUABILILOR”
Cei 27 au de depăşit divergenţe numeroase şi importante - fie că este vorba despre valoarea planului, durata acestuia, echilibrul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartizare a ajutiarelor, fie de problema delicată a ”condiţionalităţii”, adică o contraparte - de exemplu reforme -, reclamată unui stat în schimbul acestor fonduri.
Susţinătorii unei rigori financiare mai mari -cei patru ”frugali” - cer un nivel al cheltuielilor mult mai mic decât cele 750 de miliarde de euro anunţate.
Ei optează în favoarea unor împrumuturi, prin care fiecare stat să ramburseze astfel, şi nu să primească subvenţii, iar modalităţile rambursării nu sunt definite în propunerea CE.
Premierul suedez Stefan Löfven se declară ”foarte critic cu privire la faptul că UE urmează să ia 500 de miliarde de euro (...) pentru a-i distribui apoi sub formă de subvenţii, fără vreo obligaţie de rambursare, trimiţând astfel factura viitorilor contribuabili”.
Într-o scrisoare adresată Celor 27, liderii a şapte grupuri parlamentare din cadrul Parlamentului European (PE) - PPE, S&D, Renew Europe, Verzi/ALE şi GUE/NGL - avertizează că subvenţiile în valoare de 500 de miliarde de euro sunt ”strictul minim” şi că eurodeputaţii nu-şi vor da unda verde bugetului decât dacă se creează noi resurse.
Comisia evocă mai multe posibilităţi în vederea finanţării acestor 500 de miliarde de euro, fără să se crească valoarea contribuţiilor naţionale ale statelor membre, şi anume lărgirea impozitelor pe piaţa europeană a carbonului, taxei pe carbon la frontieră, impozitului asupra activităţilor marilor întreprinderi sau un impozit aplicat întreprinderilor digitale.
Însă şi în acest caz este necesar un consens al statelor membre.
”Dacă, la sfârşitul summitului, fiecare a înţeles bine şi i-a ascultat pe ceilalţi, iar ambiţia este să reuşească până în vară, eu voi fi foarte mulţumit”, subliniază un diplomat european.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
