Patru asociaţii ale magistraţilor au transmis, luni, că ultimele rapoarte MCV conţin erori factuale grave, având un caracter vădit subiectiv. Din acest motiv, asociaţiile cer refacerea MCV din 2019.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociaţia Procurorilor din România (APR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) au anunţat, luni, că s-au întâlnit la Bucureşti cu experţii Comisiei Europene aflaţi în misiune în România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), pentru a le prezenţa punctul de vedere argumentat al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor cu privire la situaţia din justiţie, la modul în care această situaţie a fost reflectată în rapoartele MCV şi la necesitatea că rapoartele să ţînă seama riguros şi nepărtinitor de realităţile sistemului judiciar din România.
”Reprezentanţii celor patru asociaţii profesionale de magistraţi au susţinut că, pentru îndeplinirea obiectivelor MCV, este esenţial că rapoartele Comisiei Europene să pornească de la o situaţie legală şi factuală corectă şi completă, în caz contrar recomandările emise de experţii europeni fiind nu doar grav viciate, ci şi având potenţialul de a denatura scopul mecanismului, care trebuie să fie acela de a consolida şi apară independenţa justiţiei. Or, astfel cum au arătat cele patru asociaţii profesionale, ultimele rapoarte MCV conţin erori factuale grave, având un caracter vădit subiectiv, atât prin modul distorsionat de raportare a unor stări de fapt, cât şi prin omiterea unor probleme grave ale justiţiei din România, a căror existenţa a fost dovedită şi nu mai poate fi ignorată”, au transmis, luni seară asociaţiile semnatare.
AMR, prin judecător Andreea Ciucă, a subliniat că MCV priveşte în mod direct sistemul judiciar, recomandările trebuind să aibă că scop consolidarea independenţei justiţiei.
În acest context, AMR a accentuat importantă vădită a acurateţei premiselor pe care trebuie să se fundamenteze recomandările tocmai pentru că vizează sistemul şi magistraţii, deopotrivă, cu efecte importante asupra actului de justiţie şi, prin urmare, asupra cetăţenilor.
”Magistraţii nu pot neglija existenţa, în rapoartele MCV, în mod repetat, a unor afirmaţii eronate, nereale, în fapt şi în drept, pe care s-au clădit unele dintre recomandări. Semnalarea acestor erori/nerealitati nu înseamnă negarea importanţei MCV pentru Statul Român, în calitate de membru UE, ci, dimpotrivă, subliniază necesitatea că magistraţii, sistemul de justiţie, instituţiile şi cetăţenii să beneficieze de recomandări caracterizate prin acurateţe, exactitate, rigurozitate. În ultimii ani, AMR a arătat public şi argumentat faptul că modalitatea de culegere a datelor pentru întocmirea rapoartelor MCV a permis strecurarea unor nerealitati/afirmaţii trunchiate care nu pot face decât deservicii independenţei justiţiei pentru că nu reflectă situaţia-premisa în mod corect”, se arată în document.
Potrivit sursei citate, AMR a evidenţiat şi că obiectivele iniţiale ale MCV au fost modificate, acestea ajungând, în final, să fie reduse la lupta anticorupţie, şi această văzută subiectiv, doar prin prisma cantitativă a trimiterilor în judecată, ignorându-se respectarea drepturilor celor acuzaţi şi soluţiile definitive de achitare, pronunţate de instanţe. Acest lucru a fost punctat şi în Memorandumul privind Justiţia. Deşi acest document programatic a fost adoptat de peste 80% din adunările generale ale judecătorilor, în septembrie 2016, nu s-a făcut nici o referire la el în rapoartele MCV.
”Rapoartele MCV au privit, în mod aproape exclusiv, progresele din domeniul justiţiei prin prisma luptei împotriva corupţiei şi a acţiunilor preventive în materie de corupţie, lăsând impresia greşită că acestor obiective – cărora nu li se poate nega importantă pentru societate – li s-ar subsuma întreagă sau cea mai mare parte a activităţii sistemului de justiţie. În plus, locul şi rolul instanţelor de judecată a fost aproape complet neglijat. Atunci când s-au referit la combaterea corupţiei la nivel înalt, rapoartele MCV au avut în vedere DNA şi, sporadic, ICCJ (în această ordine!), cu accent pe “independenţa sau eficacitatea DNA”. Curţile de apel au fost amintite pasager, cu trimitere la combaterea corupţiei la nivel înalt, iar când s-a vorbit despre combaterea corupţiei la toate nivelurile, rapoartele au ignorat, fără justificare, celelalte instanţe de judecată. Excluderea referirilor la activitatea majorităţii instanţelor, esenţiale în înfăptuirea progreselor justiţiei din ultimii ani, dovedeşte o înţelegere deformată a fenomenului judiciar românesc”, se mai arată în document.
Magistraţii consideră că, în aceste condiţii, referirile, rare şi tangenţiale, în unele dintre rapoartele MCV, la “volumul de muncă excesiv al instanţelor”, care continuă să “greveze asupra consecvenţei hotărârilor judecătoreşti”, abordarea itinerantă, urmată de abandonarea problemelor infrastructurii instanţelor (deosebit de grave în unele cazuri), nu sunt de natură că contureze o imagine clară şi obiectivă a realităţilor sistemului de justiţie şi nici să contribuie la rezolvarea problemelor din sistem.
AJADO, reprezentată de judecător Florica Roman, a adresat o serie de întrebări experţilor Comisiei Europene, atrăgând atenţia acestora asupra unor omisiuni inadmisibile din cadrul rapoartelor MCV.
Această a reamintit declaraţia deosebit de gravă făcută de fostul preşedinte CCR, Augustin Zegrean, care a spus că “a două sau a treia zi după ce a fost chemat la DNA domnul Greblă, am făcut singură conferinţă de presă din viaţă mea de judecător la CCR şi am spus ce se întâmplă. Am spus inclusiv că suntem ameninţaţi de SRI. Seară, la dumneavoastră la post s-a spus: ‘Ce vrea Zegrean, să-l apărăm noi?’ Tot în zilele acelea a fost la noi la Curte o delegaţie a MCV. Un judecător de la Curte le-a spus: ‘Mie îmi este frică să mai fiu judecător la Curte.’ S-a notat şi notat a rămas.“
De asemenea, preşedintele AJADO a menţionat înregistrarea convorbirii procurorilor din cadrul DNA Oradea, devenită publică şi necontestată de aceştia, când complotau cum să facă dosare judecătorilor pentru a le induce acestora o stare de frică, arătând că aceste ameninţări s-au şi materializat în dosare penale în care judecători au fost anchetaţi pentru soluţiile pronunţate.
Preşedintele AJADO a întrebat experţii MCV dacă au avut vreo discuţie cu judecătorii, pentru a vedea opinia acestora, faţă de aceste fapte notorii, de o gravitate fără precedent.
”Totodată, preşedintele AJADO a arătat că abuzurile din anchetele penale asupra judecătorilor şi procurorilor, făcute publice, au fost ignorate, în mod inexplicabil, de rapoartele MCV, iar preşedintele AMR a punctat că situaţia este cu atât mai gravă cu cât, la dată întocmirii ultimului raport MCV, există raportul Inspecţiei Judiciare care proba aceste abuzuri – act care ulterior a fost adoptat prin hotărâre a Plenului CSM. Singură referire din raportul MCV la aceste abuzuri a fost că “au fost puternic contestate de Ministerul Public şi de DNA“, afirmaţie neînsoţită de nicio explicaţie, de niciun detaliu, de nicio fundamentare”, se mai arată în comunicat.
APR a prezentat punctual (aşa cum a susţinut în mod public de-a lungul timpului) necesitatea existenţei SIIJ, fie în formă de organizare actuală, fie prin reorganizarea acesteia şi nicidecum desfiinţarea ei; a menţionat motivele pentru care această structura a fost înfiinţată şi erorile factuale conţinute în Rapoartele MCV cu referire la această chestiune, precum şi la activitatea SIIJ (spre exemplu, eroarea reţinută în Raportul MCV privind redeschiderea urmăririi penale în anumite cauze).
Totodată, APR a prezentat experţilor date reţinute în Hotărârea Plenului CSM nr. 225/15.10.2019, cu referire la Raportul Inspecţiei Judiciare privind respectarea principiilor generale care guvernează activitatea autorităţii judecătoreşti în cauzele de competenţă DNA vizând magistraţi sau în legătură cu acestea.
Având în vedere aspectul negativ reţinut în Raportul MCV privind “retragerea nemotivată de către SIIJ a 2 recursuri promovate de DNA în cauze soluţionate de această din urmă structura“, Asociaţia Procurorilor din România (APR) a argumentat experţilor MCV că aceste două demersuri ale SIIJ au avut la baza o analiză temeinică şi punctuală a soluţiilor primei instanţe în raport de probele aflate la dosarul de urmărire penală, precum şi cele efectuate în cercetarea judecătorească, cât şi împrejurări ulterioare de natură a face necesară retragerea cailor de atac (spre exemplu, împrejurarea că, faţă de procurorul care a formulat trimiterea în judecată pentru mai mulţi inculpaţi din cauzele amintite, a fost dispusă măsură controlului preventiv pentru săvârşirea mai multor infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei).
APR a punctat şi faptul că existenţa unei secţii pentru investigarea magistraţilor nu este o noutate, o acţiune unică, o asemenea structura existând de mulţi ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În plus, SIIJ este prevăzută în Legea de organizare judiciară, la fel că DIICOT şi DNA, iar, mai mult, recrutarea şi numirea procurorilor la SIIJ beneficiază de garanţiile date de competenţă Plenului CSM în această materie.
De asemenea, APR a făcut referiri cu privire la necesitatea implementării Deciziilor Curţii Constituţionale, menţionând că respectarea Deciziilor Curţii Constituţionale este obligatorie pentru toată lumea.
UNJR, prin judecător Dana Girbovan, a arătat că această întâlnire este prima din ultimii ani avută de aceste asociaţii cu reprezentanţii MCV, adică prima la care aceste asociaţii profesionale au fost invitate, în ultimii ani, motiv pentru care a predat experţilor un material scris, de 225 de pagini, conţînând unele dintre documente celor patru asociaţii profesionale, din 2016 până în prezent, în care se regăsesc, punctual, analize tehnice, clar argumentate, ale problemelor din justiţie, dar şi ale erorilor cuprinse în diverse rapoarte, inclusiv ale MCV.
UNJR a insistat asupra documentelor privind imixtiunea nelegală a serviciilor secrete în actul de justiţie şi asupra raportului Inspecţiei Judiciare care conţine probe ale abuzurilor în anchetele desfăşurate împotriva magistraţilor, cu menţionarea numărului mare al judecătorilor instanţei supreme şi ai altor instanţe, împotriva cărora au fost deschise anchete penale, aceste probe fiind confirmate prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019, care a aprobat raportul Inspecţiei Judiciare. Argumentele şi cifrele din raportul Inspecţiei Judiciare sunt grăitoare, a punctat preşedintele UNJR.
”Solicitarea finală a celor patru asociaţii profesionale a fost că raportul MCV din anul 2019 să fie refăcut, atât pentru a corectă erorile vădite din el, cât şi pentru a reliefa corect şi complet starea de fapt. Fără acest demers strict necesar, nu se va putea vorbi despre rapoarte şi recomandări viitoare în acord cu scopul MCV, continuarea unei prezentări/analize cu evidente accente nereale, de un formalism inutil, nefăcând decât să contribuie la agravarea problemelor din justiţie, şi nu la rezolvarea acestora”, se mai arată în docment.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
