Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a îndemnat vineri pe europeni să dezvolte o ”mai mare capacitate de acţiune” împotriva dezordinilor mondiale şi să participe la viitoare negocieri cu privire la controlul armamentului, asociindu-se unui ”dialog strategic” pe tema rolului disuasiunii nucleare franceze, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Europenii nu pot ”să se cantoneze la un rol de spectatori” ai cursei înarmării nucleare al cărei teatru riscă să fie din nou Bătrânul Continent, a lansat el într-un discurs despre strategia Apărării şi disuasiunii franceze, în faţa unui public numeros de ofiţeri francezi şi ataşaţi în domeniul Apărării, în prezenţa miniştrilor de externe Jean-Yves Le Drian şi Armatelor Florence Parly.

”În ultimul deceniu, echilibrele strategice, politice, economice, tehnologice, energetice şi militare au fost amplu puse în discuţie şi vedem în prezent apărând ceea ce ar putea pune în dificultate pacea dobândită după atâtea drame pe continentul nostru”, a avertizat el într-un tur de orizont al bulversărilor de după Războiul Rece.

Acest discurs foarte aşteptat - care a durat o oră şi un sfert - este un exerciţiu impus fiecărui  preţedinte francez, comandant suprem şi şef al doctrinei disuasiunii nucleare, considerată de către Franţa cheia de boltă a strategiei sale în domeniu Apărării şi garanţia ultimă a intereselor sale vitale.

DEZINTEGRARE INTERNAŢIONALĂ

Lumea se confruntă cu ”o competiţie globală între Statele Unite şi China”, cu o ”dezintegrare accelerată a ordinii juridice internaţionale” şi cu o dezintegrare a arhitecturii controlului armamentului în Europa, tot atâtea provocări cărora europenii trebuie, consideră Macron, să le răspundă printr-o ”mai mare autonomie strategică”.

”Franţa este convinsă că securitatea pe termen lung a Europei trece printr-o alianţă cu State Unite”, a declarat el în contextul unor îngrijorări ale anumitor state membre UE - şi anume din Europa de Est, care-şi încredinţează în primul rând securitatea NATO. 

”Însă securitatea noatră trece de asemenea, în mod inevitabil, printr-o mai mare capacitate de acţiune autonomă a europenilor”, subliniază el.

Recenta denunţare de către Washington a Tratatului ruso-american din 1987 cu privire la armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune (INF), care interzicea rachetele cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri, plasează din nou Europa în centrul unei potenţiale curse a înarmării, ca pe vremea rachetelor de tip Pershing II şi SS-20.

”Să fie clar: dacă negocieri şi un tratat mai larg (sunt) posibile, noi dorim aceste lucruri (...). Europenii trebuie să fie parte şi semnatari ai  viitorului tratat, pentru că este vorba despre teritoriul nostru” - vizat şi ameninţat - a subliniat Emmanuel Macron.

Washingtonul ameninţă în plus să nu prelungească Tratatul New START cu privire la armamentul strategic nuclear încheiat în 2010, după expirarea sa în 2021.

Emmanuel Macron le-a propus totodată ţărilor europene ”un dialog strategic” despre ”rolul disuasiunii nucleare franceze” în securitatea Europei, fără să precizeze dacă regatul Unit post-Brexit este vizat de această propunere.

EXERCIŢII NUCLEARE COMUNE

Franţa este singurul stat membru UE dotat cu arma atomică după ieşirea Regatului Unit.

Forţele nucleare franceze ”consolidează securitatea Europei prin însăşi existenţa lor, iar în acest sens au o dimensiune autentic europeană”, a subliniat el.

”Interesele vitale ale Franţei au de-acum o dimensiune europeană”, pe care ameninţarea recurgerii la focul nuclear vizează să o apere.

Fără să meargă până la a propune o disuasiune comună - un subiect foarte sensibil, dacă nu tabu -, şeful statului francez le-a propus partenerilor europeni care doresc acest lucru să se asocieze unor ”exerciţii ale forţelor franceze de disuasiune”.

Un reprezentant al Uniunii Creştin Democrate (CDU) a cancelarului german Angela Merkel a pledat luni ca UE să dispună în viitor de propria forţă de disuasiune nucleară - sugerând o punere în comun a arsenalului atomic francez.

”Există o adevărată deschidere europeană, pe care unii o vor considera prudentă. Problema nu se poate pune în termeni de umbrelă” nucleară franceză, avertizează un expert apropiat dosarului.

”Este vorba despre o integrare mai mare a dimensiunii europene a disuasiunii franceze, pe de o parte, şi despre provocarea apariţiei unei culturi a disuasiunii nucleare comune în Europa, fără prietenul american în capul mesei, pe de altă parte”, decriptează el pentru AFP.

Franţa, care promovează o disuasiune ”strict suficientă”, şi-a ”redus mărimea arsenalului, în prezent sub 300 de arme nucleare”, a precizat Emmanuel Macron, lăudând ”bilanţul exemplar” al Franţei în domeniul dezarmării.

Franţa ”are un bilanţ unic în lume. Conform responsabilităţilor şi intereselor sale, şi-a desfiinţat în mod ireversibil componenta nucleară terestră, instalaţiile de testare nucleare, instalaţiile de producţie de material fisibil pentru armament şi şi-a redus mărimea arsenalului, în prezent la sub 300 de arme nucleare”, a declarat el la Ecole de Guerre, la Paris.
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.