Livrările de armament către facţiuni rivale din partea unor state străine continuă în Libia, în pofida angajamentelor acestora în cadrul recentei Conferinţe Internaţionale de la Berlin, denunţă duminică ONU, exprimându-şi îngrijorarea faţă de soarta actualului armistiţiu, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Misiunea ONU în Libia (MANUL) ”regretă profund încălcările flagrante şi persistente ale embargoului impus armamentului” prin Rezoluţia 1970 din 2011 a Consiliului de Securitate al ONU, ”în pofida angajamentelor ţărilor vizate” asumate la Berlin la 19 ianuarie, se arată într-un comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, ”zboruri de mărfuri şi altele” au aterizat în ultimele zece zile pe aeroporturi atât în vestul, cât şi în estul Libiei, cu scopul de a livra beligeranţilor ”armament avansat, vehicule blindate, consilieri şi combatanţi”.

Libia, cuprinsă de haos de la căderea regimului lui Muammar Gaddafi, este sfâşiată în prezent între două puteri rivale - Guvernul de Uniune Naţională (GNA) cu sediul la Tripoli şi recunoscut de ONU, şi mareşalul Khalifa Haftar, cel mai puternic om din estul ţării.

În contextul în care acest conflict ameninţă să degenereze printr-o implicare străină tot mai puternică, participanţii la Conferinţa de la Berlin şi-au asumat mai multe angajamente - inclusiv încetarea livrării de armament.

Aceste ţări au promis totodată se se abţină de la orice amestec în afacerile libiene şi de la orice acţiune susceptibilă să exacerbeze conflictul - precum finanţarea capacităţilor militare sau recrutarea unor mercenari.

”RĂGAZ BINEVENIT”

De la 4 aprilie 2019, războiul se află la porţile Tripoli, când maraşulul Haftar - susţinut de Rusia, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Egipt - a lansat o ofensivă împotriva capitalei, sediul GNA - susţinut la rândul său de Turcia.

Peste 2.000 de combatanţi şi peste 280 de civili au fost ucişi, potrivit ONU. Aproape 150.000 de libieni au fost deplasaţi.

Un armistiţiu a fost instaurat la 12 ianuarie, la iniţiativa Moscovei şi Ankarei, însă rămâne precar. El a fost semnat oficial de GNA, însă nu şi de către mareşalul Haftar, iar cele două părţi se acuză cu regularitate de încălcarea armistiţiului.

MANUL subliniază în comunicatul său că scăderea intensificării confruntărilor armate oferă ”un răgaz binevenit pentru locuitorii din capitală”.

Însă ”acest armistiţiu fragil este ameninţat în prezent de trimiterea de combatanţi străini, de arme, de muniţie şi de sisteme avansate părţilor de către state membre (ONU), dintre care mai multe au participat la Conferinţa de la Berlin”, insistă misiunea ONU fără să dezvăluie care sunt aceste ţări.

Noi acroşaje în jurul Tripoli s-au soldat sâmbătă cu cel puţin un mort - un marocan - şi şapte răniţi civili, a declarat duminică pentru AFP Amin al-Hashemi, un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din cadrul GNA.

Iar ”încălcările în curs” ale embargoului impus armamentului riscă să rearunce ţara într-o ”nouă spirală a confruntărilor intense”, avertizează MANUL.

PETROLUL, OPRIT

Potrivit unui acord semnat în noiembrie de Ankara  şi GNA, Turcia oferă o susţinere militară Tripoli, în timp ce Moscova, în pofida dezminţirilor sale, este suspectată că susţine trupele lui Haftar cu armament, bani şi mercenari.

În acest context, comunitatea internaţională se teme că războiul civil din Libia poate degenra într-o ”nouă Sirie”.

Acest risc de escaladare este dublat de temeri cu privire la o prăbuşire a economiei, din cauza opririi exporturilor de petrol - aproape unica sursă de venit a ţării.

La 18 ianuarie, cu o zi înainte de summitul internaţional de la Berlin, forţe loiale lui Haftar au blocat principalele terminale şi câmpuri petroliere în est şi sud, antrenând o scădere drastică a producţiei şi pierderi estimate la peste 256 de milioane de dolari, potrivit unui buletin al Companiei Naţionale libiene a Petrolului (NOC).

Ambasadele Statelor Unite, Regatului Unit şi Delegaţia Uniunii Europene (UE) în Libia au îndemnat în ultimele zile la o reluare ”imediată” a operaţiunilor petroliere, avertizând împotriva riscului unei agravări a situaţiei umanitare.

Producţia a scăzut deja la mai puţin de 500.000 de barili în perioada 2014-2016, din cauza violenţelor din jurul instalaţiilor petroliere şi a unei lupte pentru influenţă între grupări rivale. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.