La evenimentul de lansare al albumului de fotografii "Decembrie '89 în 89 de imagini" de Andrei Pandele , editat de editura Humanitas, Horia Roman Patapievici a vrut să sublinieze, în urma "descifrării" fotografiilor de masă realizate în epocă, că oamenii care formau mulţimi în acea vreme erau "purtători de individualitate" şi "nu masele au făcut Revoluţia Română, ci indivizii". "Aceste fotografii vorbesc despre oameni obişnuiţi în situaţii extraordinare", a rezumat profesorul Ioan Stanomir.
"Ce este semnificativ în aceste fotografii este că au fost făcute cu mijloace tehnice care erau ale epocii, ale cuiva care era profesionist amator, cu mijloace modeste, pentru că este iniţiativa unui cetăţean. Extraordinar la fotografii este că în momentul în care au fost mărite, cele de mulţime, au scos la iveală, graţie preciziei şi rezoluţiei, o realitate care nu se vedea cu ochiul liber atunci când contemplai mulţimile. (...) Fiecare dintre oamenii care compun masa, are o fizionomie, o individualitate care nu sunt ale mulţimii. Prejudecata este că atunci când privim o mulţime, vedem masa, ori nu, masa nu există, ci numai oamenii. Acest lucru iese acum la iveală. Oamenii sunt individualităţi chiar şi când sunt în mulţime. Oamenii care formau mulţimi în acea vreme, în ciuda cenuşiului îmbrăcăminţii lor, a străzilor, aceşti oameni erau purtători de individualitate", este pentru Horia Roman Patapievici revelaţia acestor fotografii.
Fotografiile din album surprind oameni protestând, cordoanele forţelor de ordine, soldaţi pe tancuri. Autorul lor a reuşit chiar să ajungă în clădirea Comitetului Central de unde a putut fotografia panoramic mulţimea de demonstranţi.
"Ce redescoperi privind o fotografie de calitate, este că eternitatea este cu noi în fiecare clipă", a punctat Patapievici.
Scriitorul a constatat privind imaginile: "Au fost două moment cu balconul: în care oamenii erau în balcon şi momentul în care a apărut Iliescu în balcon. Sunt două moment distincte. Politic vorbind, primul moment nu există mijloacele de amplificare, normal, pentru că acelea erau ale lui Ceauşescu şi ale băieţilor, băieţii nu le scoseseră la bătaie încă. Primul moment al Revoluţiei nu este al cuvântului, nu este al discursului, ci al faptului de a te arăta. Ce vedeţi voi aici la balcon, sunteţi voi. A te arăta înseamnă: dacă sunt aici este pentru că suntem liberi. Ce arătau ei prin faptul că erau la balcon era o mărturie a libertăţii dobândite şi asta nu se exprima verbal. Când au venit vorbele, a venit şi minciuna. Şi asta, din punct de vedere al teoriei politice e tare. De la Pandele am văzut-o, nu m-am prins deloc de lucrul acesta", a mărturisit Patapievici.
Profesorul Ioan Stanomir a vorbit la rândul său despre o altă Românie pe care fotografiile lui Andrei Pandele o surprind: "Vedem individualităţi pentru că vedem imaginea acelei Românii care a fost capabilă să îşi conserve individualitatea chiar şi în momentele în care masificarea era impusă de stat prin mijloacele cele mai teribile. (...). Aceste fotografii vorbesc despre oameni obişnuiţi în situaţii extraordinare".
Andrei Pandele a predat cursuri pe tema fotografiei şi arhitecturii la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“. A participat, mai ales cu imagini ilustrând perioada comunistă, la expoziţii de fotografie din multe ţări. A contribuit cu numeroase lucrări la cartea "Vom muri şi vom fi liberi" (1990), de Irina Nicolau. A publicat albumele "Fotografii interzise şi imagini personale" (2007), "Martorul-surpriză: fotografii necenzurate din comunism" (2008) şi volumul ilustrat "Casa Poporului: un sfârşit în marmură" (2009). Cel mai recent volum al său este "Bucureştiul mutilat" (Humanitas, 2018), o cronică fotografică a demolărilor din epoca Ceauşescu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
