Statele Unite şi europenii şi-au etalat din nou disensiunile cu privire la soarta jihadiştilor străini deţinuţi în Siria, într-o reuniune în care Washingtonul a încercat să le ofere asigurări aliaţilor, zguduiţi de răzgândiri succesive ale lui Donald Trump, relatează AFP.
”Memebrii coaliţiei trebuie să repatrizeze mii de combatanţi terorişti străini aflaţi în prezent în detenţie şi să-i judece cu privire la atrocităţile pe care le-au comis”, a subliniat şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo în deschiderea acestei reuniuni, joi, la Washington, cu omologii săi din cadrul coaliţiei internaţionale împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI).
Guvernul american cere de mult timp tuturor ţărilor să-şi ia înapoi miile de jihadişti care se află în închisorile kurde din nord-estul Siriei. Însă recenta ofensivă turcă în regiune împotriva forşelor kurde, care a alimentat temeri cu privire la faptul că deţinuţii ar putea evada, a repus soarta acestora în centrul îngrijorărilor.
”Noi credem că trebuie să existe un sentiment de urgenţă în a-i repatria imediat, cât încă mai este timp”, a avertizat coordonatorul acţiunii antiteroriste în Statele Unite Nathan Sales.
Însă participanţii s-au despărţit constatând un dezacord.
Cererea americană se loveşte de refuzul multor ţări, între care şi Franţa, de a-şi reprimi cetăţenii care au luptat în rândul jihadiştilor, pentru a nu a răni o opinie publică ostilă din cauza atentatelor din ultimii ani în Europa.
Şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian a reafirmat de altfel, la Washington, că jihadiştii francezi aurmează ”să fie judecaţi în curând de crime pe care le-au comis”. El a insistat ca actorii de pe teren să garanteze ”cu orice preţ” ”detenţia sigură şi durabilă” a acestora, pentru ”a se evita ca ei să se întoarcă în luptă”.
Franţa încearcă să negocieze cu Bagdadul ca justiţia irakiană să se ocupe de acest lucru.
”IRESPONSABIL”
”Ar fi iresponsabil din partea unei ţări să aştepte ca Irakul să-i rezolve problema în locul său”, i-a răspuns Nathan Sales. "A cere unor ţări din regiune să importe combatanţi străini din altă ţară şi să-i judece şi închidă acolo nu este o opţiune viabilă”, a insistat reprezentantul american, respingând de asemena ipoteza unor tribunale internaţionale.
Parisul este cel care a reclamat o reuniune de urgenţă a coaliţiei, după ofensiva Turciei. Anunţând retragerea trupelor americane, preşedintelui Statelor Unite a lăsat drum liber operaţiunii turce, care viza cu toate acestea, forţe kurde, aliate ale americanilor în lupta antijihadistă.
O nouă criză siriană ”ameninţă” succesul coaliţiei, se arată în comunicatul final al reuniunii.
Constatarea este unanimă: în pofida eradicării, în primăvară a ”califatului” teritorial instaurat în 2014 de organizaţia jihadisră într-un vast teritoriu de o parte şi alta a frontierei dintre Siria şi Irak şi în pofida morţii liderului acesteia Abu Bakr al-Baghdadi într-o operaţiune americană la sfârşitul lui octombrie, SI rămâne o ameninţare.
După ce a anunţat o retragere totală din Siria, Donald Trump şi-a schimbat direcţia în mai multe rânduri, sfârşind prin a anunţa că o ”forţă reziduală” rămâne în Siria pentru a ”proteja” câmpuri de petrol.
Aliaţii săi aşteptau, astfel, o clarificare cu privire la strategia americană, pentru a decide cu privire la viitorul propriei participări pe teren în Siria.
În ultimele zile, membrii administraţiei Trump au depus, astfel, eforturi, să le dea asigurări.
Mike Pompeo a promis că Statele Unite vor continua să ”conducă coaliţia şi lumea” în lupta împotriva SI.
Secretarul american al Apărării Mark Esper a precizat anterior că Pentagonul urmează să menţină aproximativ 600 de militari în Siria.
Iar toţi oficialii americani dau asigurări că principala misiune a acestor militari rămâne lupta împotriva SI - după ce trimiterea la protecţia câmpurilor petroliere i-a înfuriat pe unii aliaţi.
”Ne-am redesfăşurat unele dintre trupe în nord-estul Siriei şi, mai larg, în regiune, pentru a face astfel încât SI să nu renască niciodată din propria cenuşă şi să-l împiedicăm să recucerească câmpurile petroliere”, a declarat Mike Pompeo, încercând să concilieze aceste două misiuni.
La finalul reuniunii, Jean-Yves Le Drian a salutat angajamentul tuturor actorilor din coaliţie de a evita ”să ia iniţiative unilaterale fără a consulta” ceilalţi membri, mai ales atunci când aceste iniţiative pot ”pune în discuţie” eforturile comune - o trimitere clară la decizii recente ale Washingtonului şi Ankarei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
