Iranul a anunţat marţi o nouă reducere a angajamentelor sale nucleare, relatează AFP, care prezintă cum s-a ajuns în această situaţie şi ce mai rămâne din Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
SUCCES DIPLOMATIC
Acest acord s-a încheiat la 14 iulie 2015, la Viena, între Republica islamică şi membrii Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania).
Validat prin Rezoluţia 2231 a Consiliului de Securitate al ONU, la 20 iulie 2015, acest text pune capăt crizei problemei nucleare iraniene.
În preambulul textului se notează că ”Iranul reafirmă că nu va căuta niciodată şi în niciun caz să dezvolte sau să se doteze cu arme nucleare”. Iranul consimte să prezinte garanţii menite să dovedească natura exclusiv civilă a programului său nuclear, limitându-şi în mod drastic activităţile în acest domeniu.
Iranul acceptă, de asemenea, să se supună celui mai strict regim de inspecţie creat vreodată de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA), un organ ONU.
În schimb, Republica islamică obţine ridicarea unei părţi a sancţiunilor internaţionale care-i asfixiază economia.
RETRAGEREA AMERICANĂ
La 8 mai 2018, preşedintele american Donald Trump îşi scoate în mod unilateral ţara din Acordul de la Viena, încheiat în timpul predecesorului său Barack Obama.
Washingonul reactivează, începând din august 2018, sancţiunile care au fost ridicate în virtutea acordului. Acestea sunt prelungite cu regularitate şi înăsprite, cu scopul de a obliga Teheranul să negocieze un nou text care, vrea Washingotnul, să ofere ”garanţii mai bune”.
Reimpunerea sancţiunilor privează Teheranul de beneficiile economice pe care le aştepta de la acord, iar economia iraniană este cuprinsă de o recesiune violentă.
RIPOSTA IRANIANĂ
La 8 mai 2019, Iranul anunţă că începe să-şi reducă în mod treptat angajamentele pe care şi le-a asumat la Viena, cu scopul de a-i obliga pe europeni, chinezi şi ruşi să-şi respecte promisiunile de a ajuta Teheranul să ocolească sancţiunile americane.
Republica islamică subliniază că, în cazul în care nu i se soluţionează solicitările, se dezangajează din noi dispoziţii ale acordului din 60 în 60 de zile. A patra fază a acestei ”reduceri a angajamentelor” a fost lansată marţi.
ANGAJAMENTELE LA CARE A RENUNŢAT IRANUL
Iranul nu mai respectă, în prezent, limita impusă prin acord stocurilor sale de uraniu îmbogăţit (300 kilograme). El s-a dezangajat de asemenea din plafonul care-i interzice să îmbogăţească uraniu în izotop 235 la un nivel de peste 3,67%.
Iran further cuts back its nuclear commitments #IranDeal#JCPOA#NuclearDeal pic.twitter.com/pih3QkILxG
— Press TV (@PressTV) November 6, 2019
Din septembrie, Republica islamică produce uraniu îmbogăţit în uzina sa de la Natanz (centru) cu centrifuge interzise de acord.
Acordul autorizează un număr limitat de de centrifuge, de primă generaţie (IR-1), însă Iranul foloseşte de-acum maşini mai moderne.
Printr-o derogare de la dispoziţiile acordului cu privire la cerecetare şi dezvoltare, Iranul a început, de asemenea, să pună la punct şi să testeze centrifuge şi mai avansate.
Marţi, Teheranul a anunţat o reluare a îmbogăţirii uraniului în uzina subterană de la Fordo (centru), ceea ce acordul interzice. Iranul a început să injecteze uraniu în stare gazoasă în centrifugele de tip IR-1 pe care este autorizat să le păstreze în stare de conservare în această uzină.
Acestea urmează să producă uraniu îmbogăţit începând de miercuri, la ora 20.30 GMT (23.30, ora României).
Iranul a mai anunţat, în mai, că nu se mai simte obligat să respecte limita stabilită prin acord a rezervelor sale de apă grea (1,3 tone), însă nu a anunţat încă depăşirea acestuo prag.
IRANUL ÎNCALCĂ ACORDUL?
Statele Unite afirmă că Iranul încalcă acordul, însă Teheranul respinge această acuzaţie. Republica islamică le reproşează celorlalţi parteneri ai săi că nu fac ”toate eforturile posibile” - aşa cum prevede articolul 28 - în vederea unei aplicări integrale a acordului.
Teheranul precizează că acţionează în cadrul articolelor 26 şi 36, care-i permit să-şi suspende angajamentele, ”în totalitate sau în parte”, în cazul unor încălcări ale obligaţiilor lor ale partenerii săi.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat miercuri că Iranul a ”decis să iasă din cadrul” acordului.
CE MAI RĂMÂNE DIN ACORD?
Un element capital al acordului rămâne în vigoare - regimul inspecţiei AIEA.
Continuă, de asemenea, să se aplice dispoziţiile cu privire la reactorul de la Arak, situat la 240 de kilometri sud-vest de Teheran, care urmează să fie convertit, cu ajutorul unor experţi străini, în reactor de cercetare, incapabil să producă plutoniu de uz militar.
Totodată, cele cinci ţări care sunt în continuare părţi ale acordului îşi afişează susţinerea faţă de text şi intenţia de a-l salva, în pofida faptului că ele convin că este tot maidificil pe zi ce trece.
În fine, Iranul este departe de a se fi întors la situaţia de dinaintea acordului. El îşi limitează nivelul de îmbogăţire a uraniului la 4,5%, cu mult sub nivelul de 20%, pe care l-a practicat o vreme, şi foarte departe de nivelul de 90% necesar în vederea unei utilizări militare.
Iar capacitatea totală instalată a centrifugelor iraniane rămâne în mod oficial, în prezent, mai mică decât era înainte de încheierea acordului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
