Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia ”Iniţiativa pentru Justiţie” au transmis, marţi seară, că toţi factorii responsabili pentru Raportul MCV foarte critic ”trebuie să îşi asume neîntârziat eşecul pe bandă rulantă constatat de Comisia Europeană”. Potrivit magistraţilor, ” independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor sunt puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancţiuni internaţionale imediate pentru Statul român”.
”Raportul Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii astăzi, este unul extrem de critic şi care confirmă faptul că provocările la adresa independenţei sistemului judiciar din România reprezintă o serioasă imensă de îngrijorare pentru Uniunea Europeană. Toţi factorii responsabili pentru acest Raport MCV critic trebuie să îşi asume neîntârziat eşecul pe bandă rulantă indicat de Comisia Europeană. Astfel, aşa cum constată Comisia Europeană, în anul 2019, independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor sunt puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, menţinute prin inacţiunea Parlamentului şi a Guvernului, precum şi prin acţiunile Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, de natură să atragă sancţiuni internaţionale imediate pentru Statul român”, au transmis, marţi seară, Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România” şi Asociaţia ”Iniţiativa pentru Justiţie”.
Asociaţiile afirmă că, pentru evitarea unei astfel de situaţii şi pentru prezervarea statului de drept, ”Guvernul şi Parlamentul trebuie de urgenţă să promoveze şi, respectiv, să adopte un act legislativ prin care avizele Comisiei de la Veneţia şi Consiliilor Consultative ale Judecătorilor şi Procurorilor Europeni, dar şi rapoartele Comisiei Europene şi GRECO să fie aplicate fără excepţie şi fără artificii care să aducă atingere esenţei lor”.
Magistraţii fac referire la cele 12 recomandări ale forurilor europene:
1. Desfiinţarea imediată şi necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
4. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
5. Renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
6. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
7. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială;
8 Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.
9. Revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile;
10. Abrogarea dispoziţiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluţionarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel etc.);
11. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia;
12. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.
”De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să demonstreze imediat stabilitate, rol activ şi promptitudine cu privire la garantarea independenţei justiţiei şi apărarea corpului magistraţilor împotriva actelor de natură a aduce atingere independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a acestora. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi toţi ceilalţi membri, ale căror acţiuni sunt calificate de Comisia Europeană ca «stârnind uneori îngrijorare» că acest CSM «ar putea fi supus influenţelor politice», nu mai au legitimitate pentru a face parte dintr-un organism care ar trebui să garanteze independenţa justiţiei”, au mai transmis organizaţiile semnatare.
Comisia Europeană menţine MCV pentru România, precizând că, de la ultimul raport, din noiembrie 2018, a constatat o involuţie faţă de progresele înregistrate în anii precedenţi, situaţie care constituie o sursă de preocupare majoră.
De asemenea, evoluţia situaţiei în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Comisia Europeană afirmă, în raport, că au existat situaţii în care Secţia specială pentru investigarea magistraţilor a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.
Documentul invocă drept argument pentru utilizarea Secţiei speciale ca instrument de presiune politică ancheta declanşată împotriva unor oficiali CE, iar dosarul deschis Laurei Codruţa Kovesi în perioada candidaturii pentru postul de procuror şef european constituie exemplul pentru suspiciunea privind lipsa de obiectivitate.
Comisia Europeană afirmă, însă, în comunicatul referitor la raportul MCV, că progresele înregistrate de Bulgaria sunt suficiente pentru a considera îndeplinite angajamentele asumate în momentul aderării la UE. Decizia finală privind ridicarea MCV va fi luată după consultarea Consiliului UE şi a PE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
