Academia Suedeză va anunţa joi laureaţii pentru 2018 şi 2019 ai premiului Nobel pentru Literatură. Scriitorul rus Mihail Şişkin, văzut ca unul dintre favoriţi, a declarat sâmbătă seară, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, că această distincţie este „o maladie a literaturii universale” şi că a devenit „o glumă”. El a vorbit mult şi despre „dictatura Putin”, învinuind pentru aceasta Occidentul care trebuia să demonstreze ce este statul de drept.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Mihail Şişkin, născut în 1961, la Moscova, este un fervent critic al regimului Vladimir Putin. A debutat literar la revista Znamia, în 1993, iar doi ani mai târziu s-a mutat în Elveţia, unde a lucrat ca translator şi profesor. A colaborat cu mai multe publicaţii şi este singurul scriitor care a primit toate cele trei mari premii literare ruseşti: Russkii Buker (2000), Naţionalnîi Bestseller (2005) şi Bolshaya Kniga (2011). A primit şi numeroase premii internaţionale, iar patru dintre cărţile lui au fost traduse în limba română: „Paltonul cu gaică”, „Luarea Ismailului”, „Părul Venerei” şi Scrisorar”.

La întâlnirea cu publicul din cadrul seriei de evenimente Serile FILIT, Şişkin a declarat: „Trebuie să spun că de când aveam 10 ani mama mi-a spus că voi scrie şi că voi lua Nobelul. De mai mult timp, el a devenit o glumă. Este un premiu pe care nu l-au primit scriitori ca Puşkin, Proust, Joyce, aşa că sunt într-o companie selectă. Premiul Nobel este o maladie a literaturii universale. Nu există decât un leac: trebuie găsit un sponsor foarte bogat care să ofere tuturor scriitorilor câte un premiu Nobel. Şi de îndată ce fiecare îşi va primi Nobelul va începe adevărata literatură”.

El consideră că este un lucru bun că există multe premii, „ar trebui să fie mai multe” şi a subliniat: „Pentru mine, există două: când Dumnezeu îţi dă capacitatea de a scrie un text şi când Dumnezeu îţi dă capacitatea de a termina un text. Niciun juriu nu poate cuantifica asta”.

Şişkin a explicat că principala lui idee, când a început să scrie, a fost aceea de a nu face niciun compromis. „Când am început să-mi scriu textele, mi-am spus că nu voi face niciun fel de compromis. A fost singura condiţie. A existat riscul mare ca, atunci când îmi terminam romanul, să rămân cu un singur cititor, cititorul ideal, în oglindă”. Însă asta nu s-a întâmplat. Cărţile lui au fost traduse în peste 30 de limbi.

Despre critica literară, el spune că adevăraţii critici au propriile idei despre literatură, despre direcţia ei. „Romanele trebuie folosite pentru a-şi exprima ei ideile. Un critic serios poate fi doar un scriitor la început, care nu are încredere în sine. Singurul critic eşti tu însuţi. Când scrii trebuie să ai încredere doar în mâna ta. Dacă asculţi sfaturile cuiva, înseamnă că scrii pentru el. Trebuie să scrii doar pentru oglindă, apoi, fie ce-o fi”.

Succesul pe care îl are este unul „ciudat”, a mai spus el. „Nu am înţeles nici până acum ce este succesul. Pentru unii înseamnă bani, iar eu aştept în continuare acel succes. Am un succes ciudat. Cărţile mele sunt traduse în 35 de limbi. Primesc avans, apare cartea, apoi apar recenzii minunate şi nu se vinde”.

Dacă la început era dispus să sacrifice tot pentru scrierea unei cărţi, acum, copiii lui sunt mai importanţi ca orice. „Poate din acest motiv nu mai scriu romane”.

„Nu sunt un scriitor profesionist, pentru că un profesionist e capabil să inventeze, pe când eu scriu doar ce s-a întâmplat cu mine în realitate (...) Un om fericit nu ar scrie un roman”.

Anul acesta, el a publicat trei cărţi de eseuri şi o piesă de teatru, care a fost pusă în scenă la Berna.

„Literatura şi muzica nu trebuie să aibă ca subiect politica, dar teatrul este prezent, se întâmplă acum. Din acest motiv trebuie să vorbim despre ce stârneşte acum emoţie”, a explicat el.

Dictatura Putin şi piramida stabilă

Mihail Şişkin este de părere că literatura nu salvează o ţară. A dat exemplu Rusia şi Germania. „Marea literatură rusă nu a salvat Gulagul, i-a ajutat pe cei de acolo să supravieţuiască. La fel şi în Germania. Nici cea mai mare carte din lume nu a oprit un război. A făcut asta Biblia? Cărţile mele au apărut în Rusia şi, în 2014, Rusia a început să strige «Crimeea e a noastră» şi să se bucure de războiul cu Ucraina. Mama era ucraineancă... A fost prima dată atunci, în 2014, când m-am bucurat că părinţii mei au murit şi că nu erau nevoiţi să trăiască această tragedie”.

Nişte bandiţi au făcut din statul rus instrumentul crimelor lor, a adăugat el.

Şişkin a vizitat ultima dată Rusia în 2014. Unii dintre copiii lui se află acolo, alţii, în Elveţia. „Am rămas cu o împresie îngrozitoare. M-a durut că oamenii nu erau interesaţi de război. Mă bucur că se protestează acum la Moscova. Îmi manifest solidaritatea cu aceşti tineri, şi nu cu bandiţii de la Kremlin”.

Este convins că „un scriitor care se află în Rusia e la fel ca ceilalţi – un ostatic”. În străinătate, e independent. Marea pierdere pe care o resimte trăind în altă ţară este limba. „În felul ăsta se pierde limba vorbită, limba străzii, care se schimbă foarte repede. Nimic nu expiră atât de repede ca limba. Dacă ai locuit într-o ţară 30 de ani, nu vei mai afla ceva nou despre ea”.

Din păcate, a continuat el, Rusia evoluează din rău în mai rău. „În romanele mele niciodată nu o să scriu despre Putin. Pentru că scriu pentru cititorii viitorului. Dar nici nu pot să tac, pentru că mă doare ce se întâmplă acolo. În plus, dictatura durează mai puţin decât o operă de artă, o carte sau o compoziţie muzicală”.

„Oamenii din Rusia nu au trăit niciodată în democraţie, nu au ştiut niciodată ce este statul de drept. Occidentul trebuia să demonstreze ce e statul de drept. Timp de 30 de ani, democraţiile occidentale s-au bucurat de banii spălaţi de Rusia. Dacă Occidentul şi-ar fi respectat legile, atunci nu am fi avut dictatura asta în Rusia”, a mai afirmat autorul care a militat pentru boicotarea Jocurilor Olimpice de la Soci. „Dar cine să asculte un scriitor?”

El este de părere că „piramida puterii lui Putin este foarte stabilă”, însă „odată ce Kremlinul va rămâne fără stăpân, piramida se va prăbuşi”.

Întrebat dacă s-a simţit vreodată intimidat, după toate criticile publicate la adresa statului rus, Mihail Şişkin nu a răspuns clar, dar a remarcat că duce cu el un termos personal.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi se va încheia duminică, când, la Serile FILIT, va fi invitat scriitorul şi traducătorul francez Mathias Énard. Primul invitat al seriei de evenimente de anul acesta a fost scriitoarea spaniolă Maria Dueñas, iar al doilea, autorul american Richard Ford.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.