Rachete distrugătoare, bombardiere, drone ultrarapide sau ”invizibile” pe radar, China a dezvăluit marţi, cu ocazia marcării a 70 de ani de regim comunist, armament nou vizând să acopere întârzierea în domeniul tehnologic faţă de Statele Unite, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Defilarea militară de 1 octombrie a ilustrat modernizarea armatei dorită de preşedintele Xi Jinping, care vrea să o facă să atingă un nivel ”de clasă mondială” până în 2049 - centenarul Republicii populare.

”Noile arme nucleare prezentate dovedesc progrese considerabile”, declară pentru AFP Adam Ni, un specialist în armata chineză de la Universitatea Macquarie din Sydney.

”Ele sunt tot mai mobile, rezistente, fiabile, precise şi de înaltă tehnologie”, subliniază Ni, potrivit căruia ”disuasiunea nucleară a Chinei câştigă în credibilitate în faţa Statelor Unite”.

Cele două ţări se află la cuţite în Marea Chinei de Sud, unde rivalizează în influenţă, şi sunt angajate din 2018 într-un război comercial cu un rezultat incert.

În acest context, Beijingul şi-a pezentat pentru prima oară crema rachetelor balistice intercontinentale, imensa DF-41 (”Vântul Estului-41”).

Cu o rază de acţiune mare (14.000 de kilometri), care ar avea potenţialul să atingă orice punct în Statele Unite, ea poate fi încărcată cu mai multe focoase nucleare - de la trei la zece, potrivit unor observatori.

Atuul DF-41, în pofida celor 20 de metri lungime ai rachetei, este faptul că este mobilă şi se poate ascunde oriunde în ţară, spre deosebire de precedenta generaţie de rachete balistice nucleare, care se lansează dintr-un siloz fix.

”VAL URIAŞ”

China a prezentat tot marţi o nouă versiune a bombardierului său strategic, de tip H6-N, despre care se spune că poate transporta arme atomice mai departe de teritoriul chinez decât anterior.

Alt punct culminanrt al defilării a fost racheta balistică mare-sol de tip JL-2 (”Val Uriaş-2”). Instalată pe submarine, ea ar putea să atingă Alaska şi vestul Statelor Unite.

”Această etalare de arme atomice nu este semnul unei schimbări a strategiei nucleare a Chinei”, dă asigurări AFP Cui Yiliang, un analist şi redactor-şef la revista chineză "Xiandai Jianchuan", specializată în armament.

”Ea va continua să întreţină un mic dar performant arsenal nuclear. Scopul este să asigure o disuasiune nucleară şi o ripostă credibilă în cazul unui atac din partea unei ţări terţe”.

În privinţa armamentului conveţional (neatomic), China a dezvăluit o nouă rachetă de croazieră supersonică, numită DF-100, care poate neutraliza portavioane.

Însă cealaltă ”stea” a defilării a fost racheta de tip DF-17, care poate, ajunsă la altitudinea necesară, să elibereze un ”planor hipersonic”. Mai exact, o armă în formă de vârf de avion de vânătoare, ca o săgeată, capabil să evolueze cu 7.000 de kilometri pe oră.

Capacitatea de a trece dintr-un strat în altul al atmosferei face ca traiectoria să-i fie mai puţin previzibilă decât a rachetelor balistice. Ea ar fi, astfel, mai dificil de interceptat.

Serviciul de cercetare al Congresului american şi-a exprimat îngrijorarea, într-un raport publicat la jumătatea lui septembrie, cu privire la faptul că America este devansată de China în domeniul planoarelor supersonice.

ARME CREDIBILE?

Cu toate aceste noi arme convenţionale, armata chineză ”acoperă distanţa faţă de Statele Unite şi erodează avantajele militare ale Washingtonului în Asia”, consideră Adam Ni.

”China poate, astfel să descurajeze mai bine Statele Unite să intervină în Taiwan sau în Marea Chinei de Sud”, apreciază el.

Armata chineză a prezentat, de asemenea două drone.

WZ-8 ("Recunoaştere-8”), cu o viteză supersonică (aproape 4.000 de kilometri pe oră), ar putea permite colectarea de informaţii despre portavioane, înaintea unui tir de rachetă balistică antinavă.

Iar GJ-11 ("Atac-11”), o dronă ”invizibilă” pe radar de talie mare, în formă de aripă delta, ar putea să îmbarcheze rachete balistice sau să urmărească nave străine.

”Industria chineză a Apărării a făcut progrese incontestabile. Însă China mai are de parcurs mult drum până să devină o putere tehnologică militară egală Statelor Unite”, subliniază James Char, un expert în armata chineză la Universitatea de Tehnologie de la Nanyang din Singapore.

”Trebuie, de asemenea, să subliniem că dincolo de prezentarea unor arme (în cadrul defilării militare), nu ştim cu adevărat ce sunt capabile să facă în mod real pe teren”, apreciază el.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.