Virgil Niţulescu, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, a declarat vineri pentru News.ro că este exclusă varianta comasării a patru muzee într-un complex, fiind vorba despre o exprimare „nefericită” a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi că în cazul amplasării Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România există două variante: pe terenul dintre MNŢR şi „Antipa”, ce aparţine MCIN, sau pe unul achiziţionat de stat în urma unei analize.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Joi seară, pe site-ul cultura.ro, a fost publicat: „Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”.

Acest anunţ, redat integral, a venit la câteva ore după ce ministrul Breaz declara într-o conferinţă de presă: „În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv (...) Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”.

Virgil Niţulescu a declarat pentru News.ro: „Ştiu foarte bine ce s-a discutat, inclusiv la nivel de prim-ministru, şi pot să spun că nu s-a pus şi nu se pune în niciun fel problema comasării muzeelor. Exprimarea a fost una nefericită. Este vorba, probabil, de ceea ce se găseşte în oraşe ca Viena, Berlin şi New York - acele cartiere ale muzeelor. Este un termen nefericit în context românesc. În anii 1980, au fost făcute astfel de comasări. Din patru muzee aveam unul singur, ca să pară ceva grandios, şi se numea complex muzeal. Au rămas unele şi astăzi. Termenul nu este bine ales. Acum nu este vorba în niciun caz de comasare a instituţiilor. Fiecare îşi va păstra personalitatea juridică. Îmi pare foarte rău că este un viciu de comunicare”.

Niţulescu vede două variante privind amplasarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România: fie pe terenul dintre MŢR şi „Antipa”, fie, în urma unor studii de fezabilitate, să fie decis ulterior un alt loc.

„Nu este musai să fie amplasat în curtea Muzeului «Antipa». Mai întâi, ar trebui făcut un studiu de fezabilitate, pornind de la planul urbanistic zonal (PUZ). Există probleme ce trebuie discutate şi trebuie avute în vedere investiţii la «Antipa». La noi există o problemă de fond: lipsa banilor pentru investiţii. Dacă la nivel de prim-ministru nu este decisă o investiţie majoră în cultură, vorbim degeaba”.

Terenul dintre cele două instituţii aparţine statului, fiind în administrarea MCIN. Virgil Niţulescu consideră că nici varianta oferită iniţial de Primăria Municipiului Bucureşti nu era o soluţie, pentru că Palatul Dacia este monument istoric. 

„Un muzeu are nevoie de o clădire proiectată anume. Sunt convins că se poate construi ceva lângă «Antipa», nu există o problemă legală. Nu ştiu dacă este cea mai bună soluţie. E adevărat, un muzeu trebuie să fie la îndemână. Guvernul ar trebui să caute un teren pe care să îl achiziţioneze, pentru că nu are proprietăţi în ce a fost Cartierul Evreiesc... Doar că acolo sunt multe procese în desfăşurare. Nu cred că au fost epuizate toate posibilităţile. Decizia trebuie luată în interes public. Este nevoie de o implicare mai serioasă a statului privind o construcţie. Asta necesită timp, nu poate fi făcută de pe un an pe altul”.

Luis Ovidiu Popa, director general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a declarat pentru News.ro că managementul instituţiei de cultură s-a întrunit vineri şi a analizat declaraţiile făcute joi de ministrul Valer-Daniel Breaz referitor la amplasarea Muzeului Holocaustului şi precizările apărute ulterior pe site-ul MCIN. El a afirmat că acestea din urmă sunt în complet dezacord cu lucrurile discutate de conducerea muzeului şi demnitarul şi şi-a arătat neîncrederea că Breaz îşi asumă acele precizări.

Opinia lui este împărtăşită şi de Paula Popoiu, directoarea Muzeului Satului.

Pentru că aparţine de Ministerul Cercetării, Muzeul Naţional de Geologie nu a fost luat în calcul în anunţul MCIN.

Până la momentul publicării acestei ştiri, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu a dat curs solicitării scrise transmise de News.ro pentru obţinerea de detalii.

În 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Anul acesta, cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel”, care coordonează proiectul, s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Mandatat de Guvern, managerul Institutului „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu dintre MŢR şi „Antipa” şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului.

Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.

Subiectul trebuia discutat în Comisia pentru cultură din Camera Deputaţilor în urmă cu două săptămâni, însă ministrul Breaz nu a dat curs invitaţiei de a participa la dezbatere. Astfel, discuţia a fost amânată.

Controversa a izbucnit la finalul lunii iunie. Conducerea muzeului se opune acestei idei şi speră ca Ministerul Culturii să îi ţină partea, mai ales că îşi doreşte să folosească acel teren (arie protejată) pentru o extindere subterană. Reprezentanţii „Elie Wiesel”, pe de altă parte, îşi doresc un muzeu în centrul Capitalei.

Academia Română a transmis că soluţia propusă de a solicita, oficial, Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ să cedeze o suprafaţă de 5.300 mp din proprietatea pe care o deţine în Şoseaua Kiseleff nr. 1 în scopul construirii Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului este complet inadecvată şi păguboasă, aducând mari prejudicii unuia dintre cele mai vechi şi apreciate muzee din România.

Alte 50 de personalităţi din lumea academică şi-au arătat sprijinul faţă de „Antipa” şi solicită statului să nu permită înstrăinarea terenului.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.